Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

IFA – repere istorice și actuale

22 Iunie 2022



Institutul de Fizică Atomică (IFA) a organizat pe 2iunie 2022 Simpozionul „IFA 2021: Evenimente, Realizări și Distincții”, manifestare aflată la a 12-a ediție care a adus în atenția comunității științifice reperele marcante pentru institut din activitatea anului trecut.

Pentru IFA, 2021 a fost în primul rând un an al aniversărilor: 65 de ani de la înființarea IFA (1956) și 125 de ani de la nașterea Profesorului Horia Hulubei (1896), primul director al institutului; 20 de ani de când IFA conduce programe naționale de CD&I, primul fiind Programul CERES – „Cercetare fundamentală de interes socio-economic și cultural” (2001-2006); 10 ani de când IFA conduce programul prin care se asigură participarea României la CERN, Geneva, și 5 ani de când România a devenit Stat Membru cu drepturi depline la CERN (2016). La aceste repere se adaugă evenimentul devenit deja tradițional al acordării distincțiilor IFA (pentru anul 2021 acum) olimpicilor internaționali la fizică și seniorilor cu realizări deosebite de-a lungul timpului.
Simpozionul a avut loc în Sala de Consiliu al clădirii IFA, asigurându-se și posibilitatea participării prin videoconferință. În deschiderea evenimentului, dl. Valentin-Sorin Costreie a captivat audiența printr-o alocuțiune despre IFA rostită în tripla calitate de Consilier de Stat la Cancelaria Prim-ministrului, Prorector al Univ. București și filosof. Tot în deschidere, dl. Tudor Prisecaru, Secretar de Stat la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și Președinte al Senatului Univ. Politehnica din București, pe lângă împărtășirea primei amintiri despre IFA și evidențierea tradiției dar și importanței actuale a institutului, a înmânat Dir. Gen. IFA Diploma de Excelență și Placheta Aniversară decernate institutului de către Univ. Politehnica din București cu ocazia aniversării a 65 de ani și drept omagiu adus Prof. Horia Hulubei, fondatorul IFA, la 125 de ani de la naștere. Mesajul adresat IFA și participanților la simpozion, prin videoconferință, de către dl. Sebastian-Ioan Burduja, Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, de apreciere și susținere a activității institutului, a reprezentat un moment important al evenimentului.
Prezentarea „IFA la 65 de ani” a dr. Florin-Dorian Buzatu, director general IFA, a trecut în revistă principalele repere istorice și actuale ale institutului. Institutul de Fizică al Academiei, înființat în 1949, s-a reorganizat la 18 mai 1956 în Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele (IFA, director – Acad. Horia Hulubei) și Institutul de Fizică al Academiei din București (IFB, director – Acad. Eugen Bădărău). A urmat o perioadă de aproape 20 de ani de dezvoltare rapidă și consacrare, de glorie, IFA devenind SIMBOLUL cercetării românești de fizică, STANDARDUL cercetării științifice din întreaga țară și CALEA/DESCHIDEREA spre cercetarea europeană și internațională de fizică. În 1973 a fost înființat Institutul Central de Fizică (ICEFIZ), în subordinea Comitetului de Stat pentru Energie Nucleară (CSEN), în componența căruia au intrat IFA (asigurând structura ICEFIZ), IFB, INCREST (creație științifică și tehnică) și institutele de cercetare de la Pitești (tehnologii nucleare), Cluj (izotopi stabili) și Iași (fizică tehnică). În 1977 ICEFIZ a fost restructurat prin reorganizarea IFA, IFB, a Centrului de mecanica solidelor și a Observatorului astronomic din București – unități de cercetare care și-au încetat activitatea, înființându-se: Institutul de fizică și inginerie nucleară (cu personalitate juridică, asigurând funcționalitatea ICEFIZ), Institutul de fizica și tehnologia materialelor, Institutul de fizica și tehnologia aparatelor cu radiații, Centrul de astronomie și științe spațiale, Centrul de fizica pământului și Fabrica de aparatură nucleară (Platforma Măgurele); institutele de la Pitești, Cluj-Napoca și Iași (toate cu personalitate juridică) și-au schimbat denumirile. În ianuarie 1990 se desființează CSEN și se reînființează IFA, în subordinea directă a guvernului, prin preluarea celor șapte institute de cercetare ale fostului ICEFIZ, a Întreprinderii de aparatură nucleară și a Centrului de pregătire și perfecționare a cadrelor, având la acel moment 5.282 de angajați. Anul 1996 marchează înființarea institutelor naționale de CD (cu personalitate juridică) și desprinderea celor de fizică din IFA, statutul juridic al IFA actualizându-se însă abia în anul 2008 (forma actuală: în subordinea autorității de stat pentru cercetare, finanțare integrală din venituri proprii). În anul 2000 IFA a fost desemnat Unitate de Cercetare pentru coordonarea unitară a activităților derulate în baza Contractului de Asociere a României la EURATOM în domeniul fuziunii nucleare. Începând cu anul următor IFA conduce programe naționale de CD sau componente ale acestora care asigură finanțarea de proiecte interne (CERES/2001, CEEX/2006), dar mai ales participarea României la mari colaborări europene și internaționale în domeniu: EURATOM, CEA (Comisariatul pentru energie atomică și energii alternative din Franța; 2009), F4E (Fusion for Energy, Barcelona - organizația europeană pentru construcția ITER; 2010), CERN (Geneva; 2011), FAIR (Darmstadt; 2014) și ELI-NP (Măgurele; 2014). Prezentarea a evidențiat rolul determinant, în conducerea cu succes a programelor, pe care îl au comitetele științifice internaționale (CERN-RO, FAIR-RO, ELI-RO), experții externi (EUROfusion, CEA) și cei naționali care asigură evaluarea și monitorizarea științifică a proiectelor. Viitorul construcției fondată de către Horia Hulubei acum 65 de ani depinde în mare măsură de urmașii de azi ai acesteia – IFA și cele 8 INCD-uri de fizică din întreaga țară, instituții reprezentate în Consiliul IFA.
Prezentarea susținută de dl. Cristinel Diaconu, Directorul Centrului de Fizica Particulelor al Universității Aix-Marseille (Franța) și Președintele Comitetului Științific Internațional CERN-RO (încă de la înființare, din 2011), intitulată „La orizontul dintre două infinituri: Materie și Univers”, a fost o adevărată expediție între două infinituri – infinit de mic și infinit de mare. De la studiul componentelor elementare ale materiei până la explorarea cosmosului, fizica particulelor elementare se bazează pe sisteme de detecție inovative, care funcționează adesea în condiții extreme - în mediul submarin, în spațiu sau în subteran. Activitatea se desfășoară în cadrul colaborărilor internaționale și implică de la câteva sute, la câteva mii de cercetători. Pornind de la două exemple, acceleratorul de particule LHC de la CERN și telescopul de neutrini KM3NeT (o rețea de detectori submarini aflată în apropierea coastelor europene de sud ale Mării Mediterane), Cristinel Diaconu a călăuzit audiența către principalele probleme actuale din fizica fundamentală a materiei și universului.
Partea festivă a simpozionului a început cu premierea olimpicilor medaliați în cursul anului 2021 la concursuri internaționale de fizică: Olimpiada Internațională de Fizică (IPhO), Olimpiada Europeană de Fizică (EuPhO), Olimpiada Asiatică de Fizică (APhO), Olimpiada de Fizică a țărilor Nord-Baltice (NBPhO) și Olimpiada Internațională a Metropolelor (IOM). Premiul IFA a revenit elevilor: Liceului Teoretic Internațional de Informatică București – Răzvan Gabriel Marcu (cls. XI), David Constantinescu (cls. XI), Andreea Cristiana Murgoci (cls. XII) și George Cristian Ardeleanu (XII); Colegiului Național de Informatică „Tudor Vianu” din București – Andrei Marin și Tudor Gabriel Mocioi (ambii cls. XII); Liceului Teoretic „Grigore Moisil” din Timișoara – Vlad Ștefan Oros (cls. XI); Colegiului Național „Dimitrie Cantemir” din Onești – Ștefan Ștefănescu (cls. XII). Altor trei elevi, de la Liceul Teoretic Internațional de Informatică București (cls. XII), le-a fost decernată Medalia IFA pentru performanța de a fi medaliați la concursuri internaționale de fizică trei ani consecutiv (și premiați de IFA pentru anii 2019 și 2020): Claudiu-Mihai Cotârlan, Eduard-Florin Burlacu și Antonia Alma Ghiță. Atât olimpicii, cât și îndrumătorii acestora de la licee și de la Facultatea de Fizică a Univ. București, prezenți la eveniment, au transmis, direct sau prin videoconferință, bucuria participării, impresii și planuri de viitor.
Ca în fiecare an, IFA a acordat distincții seniorilor cu realizări deosebite de-a lungul timpului în activități de cercetare în fizică și domenii conexe, de management și de promovare a științei în societate. Pentru anul 2021, Medalia IFA a revenit seniorilor: Dr. Ing. Constantin Ionescu, director general al INCD pentru Fizica Pământului (începând cu 2011) și membru al Consiliului IFA; Dr. Ion Sorin Zgură, director al Institutului de Științe Spațiale (începând cu 2011) și membru al Consiliului IFA; Dr. Wilhelm Kappel, director general al INCD pentru Inginerie Electrică (ICPE-CA) în perioada 2001-2016; Dr. Ing. Mircea Dragoman de la INCD pentru Microtehnologie (IMT), pentru rezultatele în domeniul nanotehnologiilor și electronicii la nivel atomic, director științific al institutului pentru o lungă perioadă; Dr. Mădălina Olimpia Vlad, de la INCD pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației (INFLPR), pentru contribuții științifice în fizica plasmei și pentru coordonarea în cadrul IFA a Unității de Cercetare a Asociației EURATOM-Fuziune România în perioada 2011-2014; Dr. Cristinel Diaconu de la Universitatea Aix-Marseille (Franța), pentru contribuții științifice în cercetarea de fizica particulelor elementare, pentru responsabilitățile îndeplinite cu succes în cadrul marilor experimente H1 la HERA/DESY, ATLAS la LHC/CERN și în comitete științifice internaționale și, în mod cu totul special, pentru activitatea depusă, începând cu 2011, ca Președinte al Comitetului Științific Internațional al Programului CERN-RO condus de IFA, prin care se asigură participarea României la experimentele CERN.



Decernarea Medaliei IFA dr. C.Diaconu constituie o premieră în tradiția celor 12 ediții ale evenimentului, fiind prima distincție acordată unui om de știință, cercetător, afiliat la o instituție din străinătate.
„Ceea ce facem astăzi determină ceea ce vom fi într-un viitor depărtat”, spunea Delavrancea în celebrul său discurs din 4 feb. 1898, la Reforma Învățământului. În acest sens, vă invit să contribuim cu toții la PREZENT, astfel încât cei din VIITOR să se gândească cu recunoștință la TRECUT, așa cum ne gândim noi azi.n



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite