Revista >> Iunie 2022 [Nr. 245] >> Cercetare & Invatamant superior

Tineri cercetători din IMT - carieră profesională independentă în cadrul proiectelor Postdoctorale și Tinere echipe în vederea stimulării excelenței științifice în cercetarea românească

Redactia

22 Iunie 2022

Politica de resurse umane a institutului este esențială în strategia de dezvoltare a INCD pentru Microtehnologie - IMT București și se manifestă în trei direcții: atragerea și selecția riguroasă (la angajare) a personalului științific performant și menținerea acestuia în institut; motivarea personalului, prin: (a) perfecționare continuă; (b) flexibilitatea încadrării în activitatea institutului, în funcție de aptitudini și dorințe personale; (c) recompensele materiale și morale, promovarea profesională; (d) deschiderea spre comunicare și cooperare în interiorul și exteriorul institutului; deschiderea către mediul științific european și internațional.
Principalele mijloace utilizate în mod tradițional de către IMT pentru a atrage, forma şi menţine în institut un personal de cercetare de nivel înalt sunt: Imaginea generală a institutului, ca organizație de CD performantă, compatibilă cu standardele internaționale; Tematica de cercetare atractivă, la nivel internațional, corelată cu prioritațile de cercetare pe plan național și internațional (european); Condiții atractive de muncă (infrastructură de cercetare modernă, funcțională, care permite câștigarea unor proiecte noi și implementarea cu succes a proiectelor asumate, posibilități de specializare, sistem de salarizare stimulativ etc.).
Vom prezenta în continuare proiecte noi, finanțate în cadrul PNIII, Subprogramul 1.1 Resurse umane - dedicat creşterii numărului şi a calităţii resurselor umane din activităţi de cercetare în domeniile prioritare, cu potenţial de creştere economică.
IMT București implementează din aprilie 2022 patru proiecte finanțate în cadrul acestui program:
♦ 3 Proiecte de cercetare postdoctorală (PD), ce au ca scop sprijinirea tinerilor cercetători, doctori în ştiinţe, care doresc să îşi dezvolte o carieră profesională independentă în instituţii de cercetare din România.
♦ 1 Proiect de cercetare pentru stimularea tinerelor echipe independente (TE), ce are ca scop sprijinirea tinerilor cercetători, doctori în ştiinţe, pentru crearea sau
consolidarea propriei echipe de cercetare şi a unui program de cercetare independent.

1. Investigarea fasciculelor optice hibrid pentru comunicații optice și cuantice, Engineering Sciences, coordonator dr.Rebeca Tudor
Proiectul are ca scop investigarea fasciculelor optice auto-regenerative cu traiectorie curbilinie, folosind elemente optice speciale de tip hibrid pentru îmbunătățirea comunicatiilor optice și cuantice în aer liber. Acest tip de fascicule permit creșterea capacității de transmitere a informației, a securității și a rezilienței la turbulențele atmosferice. Avantajul major al acestui tip de fascicule optice constă în proprietatea de auto-regenerare în cazul întâlnirii unui obstacol între unitatea de transmisie și unitatea de recepție – fapt pentru care informația transmisă nu este afectată. Provocarea tehnologică constă în fabricarea elementelor optice de tip hibrid la calitate optică ridicată prin tehnici de micro-nanofabricație. Aceste elemente optice au marele avantaj că elementele pasive nu sunt influențate de temperatură. În cadrul proiectului HYQOM vor fi analizate într-un sistem optic compact codarea, propagarea și detecția informației transmisă în spațiu liber folosind fasciule optice auto-regenerative cu traiectorie curbilinie. În etapa a doua a proiectului, elementele optice de tip hibrid fabricate vor fi integrate într-un sistem optic care implemetează un protocol cuantic în scopul de a genera un link optic de securitate ridicată.

Dr. Rebeca Tudor (rebeca.tudor@imt.ro) a abosolvit Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti, MS în specializarea „Microelectronică, Optoelectronică şi Nanotehnologii” (2011), respectiv „Microsisteme” (2013). Doctorat în domeniul Fizică - Optică, Spectroscopie, Plasmă şi Laseri (2014-2017) în cadrul Facultăţii de Fizică a Universităţii din Bucureşti. Dr. Rebeca Tudor, CSIII, are 9 ani de experienţă profesională în domeniul fotonicii în Laboratorul de Micro şi nanofotonică al IMT București, cu o expertiză în domeniul de simulare, proiectare, fabricare şi caracterizare a elementelor optice în vederea modelării spaţiale ale fasciculelor laser pentru comunicaţii optice şi cuantice. Dr. Tudor este coautor la 18 lucrări ştiinţifice prezentate la conferinţe internaţionale, 8 articole ISI, 4 proceedings indexate ISI, câştigătoarea premiului ediţiei PATRIOTFEST 2019 (concurs organizat de instituțiile de securitate naţională MapN, MAI, SRI, STS, SPP).

2. Amplificare izotermă în fază solidă peplatformă de siliciu nanostructurat pentru detecția rapidă a patogenilor, Health, coordonator dr. Melania Popescu
Proiectul își propune dezvoltarea unor biosenzori de tip point-of-care (xPOC) care să permită detecția simultană a mai multor analiți dintr-o singură probă, în timp util, conducând la luarea imediată a deciziilor clinice. În acest sens, metodele de amplificare izotermă (AI) sunt adecvate pentru identificarea genomică a agenților infecțioși. Sistemele de tip microarray pot fi adoptate în xPOC deoarece permit analiza paralelă a biomoleculelor.
Acest proiect va aborda nevoia urgentă de implementare a acestor sisteme pentru detectarea diferiților agenți patogeni (bacterii/fungi), obiectivul principal al proiectului fiind dezvoltarea unei platforme de detecție nanostructurată pe care să fie implementată o metodă AI pentru amplificarea rapidă a ADN. Acest tip de detecție va putea fi aplicat cu succes în detecția rapidă a agenților etiologici ai endoftalmitei.

Dr. Melania Popescu (melania.popescu@imt.ro), CSIII în Laboratorul de Nanobiotehnologii al IMT București, a absolvit Facultatea de Biologie, Universitatea din București, BSc Biochimie (2013), Msc Genetică (2015), Doctorat în Științe Biologice cu distincția Summa cum laude, cu teza intitulată „Dezvoltarea de biochip-uri pentru detecția și analiza high-thoughput a biomoleculelor" (2018). Dr. Popescu a dezvoltat noi biosenzori pentru genotiparea tulpinilor papillomavirusului uman (HPV) și pentru detectarea polimorfismelor uninucleotidice (SNP) din cadrul genelor BRCA, KRAS. A implementat protocoale de funcționalizare și atașare ADN pe suporturi variate (siliciu nanostructurat, filme de aur, structuri de tipul siliciului pe izolator). Biodetecția a fost realizată prin metode optice (rezonanța plasmonilor de suprafață, scanare fluorescentă) sau electrice (metoda Ψ-MOSFET). Între 2016-2018 a colaborat cu IMEP-LaHC în cadrul unui proiect bilateral România-Franța.

3. Senzor ultrasensibil pentru detecția de NO2 la temperatura camerei, bazat pe dispozitive SAW, Engineering Sciences, coordonator dr. Angela Mihaela Baracu
Deoarece protecția mediului este una dintre cele mai importante preocupări curente, apariția noilor modalități de detecție și monitorizare a gazelor poluante și toxice a devenit crucială. Obiectivul principal al proiectului este de a dezvolta senzori de NO2 ultra-sensibili, care să funcționeze la temperatura camerei. Aceste dispozitive sunt bazate pe integrarea grafenei (ca nanomaterial senzitiv) cu dispozitive de tip rezonator cu unde acustice de suprafață (SAW). Scopul principal al proiectului este de a mări gradul de integrare al dispozitivelor cu unde acustice de suprafață cu alte materiale 2D, reducând în același timp costurile și dimensiunea dispozitivelor dezvoltate. Provocările științifice și tehnologice includ: depunerea CVD și transferul de grafenă pe substrat de cuarț sau metalic, caracterizarea materialelor dezvoltate/transferate, precum și proiectarea, procesarea și caracterizarea senzorilor de NO2, utilizând o abordare nouă, permițând atingerea performanțelor îmbunătățite ale senzorilor de NO2.

Dr. Angela Mihaela Baracu (angela.baracu@imt.ro) a obţinut titlul de MS în microsisteme (2013) și de doctor la Universitatea Politehnica Bucureşti, Facultatea ETTI, în 2018, în specialitatea: inginerie electronică şi telecomunicaţii. Din 2013 lucrează la IMT Bucureşti (CSIII) în Laboratorul de Simulare, modelare şi proiectare asistată de calculator. Activitatea ştiinţifică în cadrul IMT: Proiectare, realizare experimentală şi caracterizare de senzori cu unde acustice de suprafață (SAW); Realizare şi caracterizare structuri MEMS/RF-MEMS: microconsole, membrane, micromanipulatoare, comutatoare de radiofrecvență; Dezvoltare de lentile optice pe bază de metasuprafețe. Dr. Baracu a coordonat două proiecte naționale și a fost implicată în numeroase proiecte internaţionale (ERANET, SEE-Grant EEA-RO-NO) și naționale (PN-III: PED, PCCDI) ca membru cheie în echipa de cercetare. Activitatea sa ştiinţifică s-a concretizat în peste 40 de lucrări ştiinţifice prezentate la conferinţe naţionale şi internaţionale şi publicate în jurnale ISI de prestigiu (autor şi co-autor) şi trei brevete.

Platforme optice avansate bazate pe intensificarea rezonanțelor plasmonice pentru sisteme portabile de detecție a nanoplasticelor -ToPortNano, Materials Sciences, coordonator dr. Adina Boldeiu (adina.boldeiu@imt.ro)
Proiectul își propune să dezvolte platforme SERS/SEIRS 3D sustenabile pe substrat de siliciu, modificat cu diferite nanostructuri metalice (Au, Ag, Cu) cu geometrii controlate pentru detecția on site a particulelor de plastic cu dimensiuni nanometrice din ape. Rezultatele vor contribui la dezvoltarea unui dispozitiv portabil utilizat pentru monitorizarea siguranței alimentare, a sănătății și a mediului și va furniza noi informații cu privire la impactul nanoplasticelor asupra mediului înconjurator și sănătății.

Dr. Adina Boldeiu a absolvit Facultatea de Chimie, Universitatea București (2000), iar în anul 2012 a primit titlul de doctor în Chimie, în cadrul aceleiași universități. În prezent este CSII în cadrul Laboratorului de Nanobiotehnologii al IMT București. Domeniul de expertiză este cel al nanotehnologiei, punând accentul pe sinteza și caracterizarea nanoparticulelor metalice cu forme și dimensiuni controlabile, în termeni de stabilitate și distribuție - studii ce vizează interacția cu diferite medii biologice, un prim pas în evaluarea gradului de toxicitate. De asemenea a urmărit integrarea acestor nanoparticule în diferiți polimeri și membrane, printr-o tehnică de auto-asamblare implementată pentru prima dată în IMT București, cu scopul de a obține nanoarhitecturi hibride ce pot fi integrate în dispozitive ce au rolul de a imbunătăți atât (bio) detecția diferitelor molecule organice, dar și performanțele celulelor de combustie. A publicat 64 de articole cotate ISI și a participat la numeroase conferințe științifice.