Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Rolul statului în gestionarea componentei digitale a PNRR

22 Iunie 2022



Deși efectele de amploare se lasă încă așteptate, așteptările legate de componenta digitală a Planului Național pentru Redresare și Reziliență cresc. Nu doar la nivelul administrației centrale, ci și în piață, unde nume grele din industria IT&C se pregătesc să valorifice oportunitățile generate de PNRR prin intermediul parteneriatelor public-privat. O serie de posibile direcții de colaborare în acest sens au fost dezbătute în cadrul celei de a opta ediții a evenimentului Microsoft Envision România.

Reprezentații ministerelor implicate în punerea în practică a PNRR au făcut în cadrul Microsoft Envsion România 2022 o serie de declarații care prefigurează modul în care statul intenționează să gestioneze componenta digitală a Planului.
De exemplu, Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a precizat explicit că procesul de transformare trebuie să pornească de la efortul făcut la nivelul Guvernului României pentru a asigura digitalizarea serviciilor publice. „Este un demers pe care încercăm să-l transpunem într-o viziune strategică pe termen lung. (…) Transformarea digitală a devenit atât de importantă, încât este pe picior de egalitate cu investițiile în infrastructura de transport. Importanța ei trebuie conștientizată la nivel guvernamental și, în timp, trebuie să devină un obiectiv de prioritate națională, de politică națională în care întregul demers să fie orientat spre aceste investiții care sunt vitale pentru țara noastră“, a explicat ministrul IPE.

Statul, ca facilitator al parteneriatului public-privat
Marcel Boloș a mai afirmat că alocarea de 1,8 miliarde de euro din PNRR reprezintă „un buget foarte generos pentru ca transformarea digitală să se întâmple cu toate componentele ei. Și, mai mult, să putem avea un parteneriat cu mediul de afaceri. Nu trebuie să ne ascundem de acest lucru, ci trebuie să fim extrem de deschiși, pentru că cel mai important know-how în domeniu vine tocmai din mediul privat.“
Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, a avut și el un mesaj clar în acest sens: „Nu există un efort de dezvoltare a cercetării, inovării și digitalizarii fără un parteneriat între mediul public și cel privat. (…) În multe privințe, ceea ce statul trebuie să facă este să se dea la o parte din calea mediului privat și să fie un facilitator.“

Competențele digitale, o prioritate critică
O altă temă comună abordată de ambii miniștri, sensibil diferit, a fost cea a competențelor digitale.
Astfel, în opinia ministrului Boloș, competențele reprezintă o componentă importantă a PNRR pentru că „vrem nu vrem, din acest punct de vedere statisticile spun că suntem puțin rămași în urmă“.
La rândul său, ministrul Burduja a avut un mesaj ceva mai tranșant: „Nu putem apela la noile tehnologii dacă nu promovăm ideea de competențe digitale și aici, din păcate, România nu stă foarte bine. Avem nevoie să investim în programe pentru creșterea acestor competențe pe toate categoriile de vârstă. Iar aici vorbim de un parteneriat între mediul public, mediul privat, scoietatea civilă și mediul academic.“

Lucrurile se întâmplă deja
Modul în care aceste lucruri se petrec deja la nivel local a fost detaliat de Bogdan Putinică, general manager Microsoft România: „Pentru Microsoft, în România, efortul educațional este concentrat în jurul câtorva parteneriate strategice. Lucrăm îndeaproape cu mai multe instituții de educație din țară, alături de care construim programe atât pentru elevi și studenți, cât și pentru profesori. Anul trecut, în plină pandemie, aproximativ 100.000 de studenți, elevi și profesori au trecut prin programele Microsoft de educație, construindu-și un portofoliu de abilități digitale care va duce mai departe la un beneficiu direct, atât în viața lor, cât și în societate. Totodată, în cadrul «Microsoft pentru stratup-uri», programul nostru cel mai popular din România când vine vorba de creștere și dezvoltare pentru companii, lucrăm cu peste 100 de firme de tehnologie locale, pe care le ajutăm să crească pe piața internațională, oferindu-le nu doar acces la tehnologie, ci și deschidere internațională, ajutându-le să-și crească afacerea și să discute cu clienți la care nu ar fi putut ajunge altfel.“

Există speranțe de mai bine
Managerul Microsoft a mai precizat că, potrivit indicelui DESI calculat de Eurostat, România este ultima țară din Europa când vine vorba de penetrarea și intesitatea utilizării tehnologiilor digitale. „Dar, de pe ultimul loc, putem să creștem foarte rapid. O îmbunătățire cu doar 10% a scorului DESI poate duce la un impact direct de 0,7 procente în PIB-ul României. (…) Sectorul IT este un vector de creștere accelerată pentru România în ultimii ani. Suntem în acest moment în jur de 6-7% din PIB, cu potențial de a ajunge la 10% în următorii 5 ani“, a mai precizat Putinică.
Speranțe de mai bine există deci. Rămâne însă de văzut când și în ce mod se vor materializa bunele intenții ale statului.n



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite