Lansarea raportului SAR: Telecomunicațiile românești și integrarea europeană
Miercuri 9 iunie 2004 a avut loc la sediul Grupului pentru Dialog Social lansarea noului număr din seria Rapoarte asupra guvernării prezentate de Societatea Academică Română (SAR), cu tema Telecomunicațiile românești și integrarea europeană. Evenimentul s-a dovedit cu mult mai interesant decât evenimentele industriei din cauza dezbaterilor care au urmat prezentării, dezbateri declanșate de reprezentanții instituțiilor publice vizate de raport (Autoritatea de Reglementare în Comunicații și Ministerul Comunicațiilor) reprezentate la nivel înalt, dar și al companiilor din industrie, a șefului comisiei parlamentare de profil și a multor altor instituții interesate. Cadrul deschis la discuție creat de SAR la lansarea noului raport, a contrastat cu caracterul prea oficial al evenimentelor mondene ale industriei telecomunicațiilor, unde, de multe ori, monologul înlocuiește dialogul. Iată câteva dintre concluziile raportului (www.sar.org.ro):
(1) În competiția cu telefonia mobilă, telefonia fixă este defavorizată tehnologic, dar și prin suprareglementare. Liberalizarea tarifelor serviciilor fixe locale ar putea duce la o competiție corectă.
(2) Punerea urgentă a tarifelor serviciilor de telefonie mobilă pe costuri (pe baza modelului LRIC, de exemplu) va duce la eliminarea unei bariere în calea competiției.
(1) Astăzi, operatorii GSM900 (Connex și Orange) dețin circa 96% din piață, fapt unic în Europa. Nu avem competiție, ci duopol!
(2) Deși investițiile în telefonia mobilă sunt mai mici decât cele în telefonia fixă, tarifele serviciilor de telefonie mobilă sunt mult mai mari. Tarifele mari pentru terminarea convorbirilor în rețelele mobile descurajează competiția, făcând ca, pe termen mediu, companiile mici să devină și mai mici. Tarifele serviciilor de telefonie mobilă trebuie să fie puse pe costuri pentru a elimina o barieră în calea competiției din telecomunicațiile românești. Până atunci, tarifele de terminare a convorbirilor în rețelele mobile ar trebui să fie egale cu cele din telefonia fixă: 2,55 cenți/minut, în loc de US$0,10 cât este acum.
(3) CosmoRom are urgent nevoie de un partener strategic, un operator de telefonie mobilă cu ambiții cel puțin regionale, care să construiască foarte rapid un nou model de afacere. Altfel, vom intra în Guiness Book of Records cu primul faliment al unui operator GSM din lume!
Fără competiție în telefonia mobilă riscăm ca pe termen mediu să înlocuim fostul monopol RomTelecom cu monopolul GSM900!
(1) Serviciul universal a fost aplicat de națiuni prospere unor grupuri minoritare defavorizate. Se pare că nu este cazul României unde sărăcia este un fenomen de masă. Înainte de a aplica serviciul universal, România ar trebui să rezolve problema rețelei locale (telefonizarea zonelor fără acces la rețelele de comunicații). Sumele pentru serviciul universal care ar rezulta în urma mecanismului propus, 1% din cifra de afaceri, sunt prea mici pentru marile nevoi ale României și nu ar
trebui luate dintr-o industrie care n-a reușit să țină pasul cu restul Europei. Reglementările excesive din legea serviciului universal fac dificilă punerea pe baze comerciale a acestuia.
(2) Acum 20 de ani, neexistând alternative, accesul în bucla locală a foștilor monopoliști se voia motorul competiției, astăzi, promotorii acestuia își reconsideră poziția. Accesul în bucla locală nu a dus la competiție nici chiar în condițiile unei puternice infrastructuri 52% media densității telefonice în UE. România are o infrastructură slab dezvoltată, 20%, astfel că noii intrați nu prea au la ce să aibă acces. Aplicarea strictă la noi ar duce la abaterea unor investiții de la dezvoltarea infrastructurii.
(1) Resurse din telecomunicații rezultate în urma: acordării licențelor 3G (US$140m), vânzării unor pachete de acțiuni din operatorii RomTelecom, Radiocomunicații, POSTelecom sau Telecomunicații CFR și Teletrans (peste US$500m), taxe colectate (utilizarea spectrului de frecvențe, etc.), sau privatizarea operatorilor Radiocomunicații, Telecomunicații CFR, Teletrans, POSTelecom făcută prin mărire de capital.
(2) Fonduri de la bugetul de stat.
(3) Fonduri de la Uniunea Europeană prin programele ISPA, SAPARD, PHARE sau pentru zonele rurale.
Cu E1bn se pot construi între 500.000 și 1.000.000 linii telefonice în zonele rurale, fapt ce ar putea duce la rezolvarea problemei telefonizării acestor zone.
Parerea ta conteaza:
(0/5, 0 voturi)