Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

România și concursurile de frumusețe digitală

21 Septembrie 2022



Conferinţa de presă a ministrului Sebastian Burduja de la Digitalizare a pus pe tapet un subiect foarte sensibil, poziţia României în clasamentul DESI (The Digital Economy and Society Index) 2022. Nu am făcut niciodată performanţă în acest top, însă în 2022 ne-am plasat pe ultimul loc la toate capitolele importante, iar Bulgaria, care ne-a mai tot „ajutat” în ultimii ani să nu fim codașii plutonului, a început să se distanțeze.În 2022, cele 7.1 puncte pe care Bulgaria le are ca avans, reprezintă cea mai mare diferenţă între două ţări clasate succesiv, iar progresul României a fost cel mai mic din întreaga Comunitate Europeană.



Mă întreba recent cineva ce câştigă România, dacă ar urca în clasamentul DESI, vom atrage mai multe investiții? Trebuie să înţelegem că DESI nu este un concurs de frumuseţe care să ne alimenteze mândria naţională, ci un indicator compozit care arată o realitate. O realitate pe care noi o simţim în orice interacţiune cu administraţia publică, sistemul medical, instituţiile de învăţământ, mediul de afaceri şi pe care cu siguranţă o văd şi o observă şi investitorii care au obiective în România. Am două argumente în acest sens: la capitolul competențe digitale, România stă bine la numărul femeilor specialiste în ITC (26%, față de 19% media europeană) și la numărul absolvenţilor de facultăţi cu profil ITC (6.7%, față de 3.9 media europeană). Cei doi indicatori sunt legaţi de nevoia acută a mediului privat de resurse umane pentru proiectele asociate exportului de software și servicii, ce reprezintă 80-85 din miliardele de euro generate de industria IT. Acesti doi indicatori au ajutat industria IT din România să se dezvolte și să contribuie mai consistent la formarea PIB-ului. Ca să ajungem la aceste rezultate, piaţa lucrează de nişte ani buni. Spre exemplu, Market Watch a avut primele iniţiative de creştere a atractivității domeniului IT pentru femei încă din 2010-2011, alături de companii ca Microsoft şi Intel. Similar au fost acţiuni în mediul universitar pentru introducerea unor specializări noi şi creşterea numărului de locuri. Deci se poate, atâta vreme cât există interes și direcţii clare.
Abordări simulare sunt impetuos necesare pe toate palierele DESI, unde scorul redus al României reflectă o realitate apăsătoare. Competențe digitale peste nivelul elementar (9% în România, faţă de 26% media europeană), întreprinderi care oferă formare în domeniul IT (6% în România, faţă de 20% media europeană) utilizarea cloud (11% în România, 34% media EU), adopție Inteligență artificială (1% în România, 8% media europeană), schimb electronic de informaţii (17%, faţă de 38%), utilizare factură electronică ( 17% faţă de 32%), utilizatori ai soluțiilor de e-guvernare (17% România, 65% media europeană). Toate acestea ar trebui să se regăsească pe lista cheltuielilor eligibile ale oricăror programe cu finanţare nerambursabilă, indiferent de sursa fondurilor. Vrei ajutor social, hai la primărie să te învățăm să foloseşti internetul! Eşti IMM şi vrei să beneficiezi de anumite finanţări nerambursabile, arată că foloseşti tehnologia ca să fii eficient în gestionarea banilor, etc.
În mod curent, sunt în derulare sau aşteptate mai multe programe care ar trebui să stimuleze dezvoltarea competenţelor digitale în rândul populaţiei (specializări în blockchain şi AI, digitalizare biblioteci rurale etc), dar şi digitalizarea întreprinderilor. Majoritatea sunt puse în mişcare de PNNR, ceea ce induce riscul ca accesarea fondurilor să fie un obiectiv mai mare decât digitalizarea în sine. Să sperăm că task force-ul existent la nivelul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării va reuşi să pună România pe direcţia corectă şi să imprime o cadenţă potrivită pentru a rămâne în pluton. De asemenea, nu ar trebui să ne fie ruşine nici să copiem o parte dintre serviciile digitale existente în Moldova (după model estonian), nici să învățăm din lecţiile Bulgariei, care progresează în mod evident mai rapid. Şi, nu în ultimul rând, poate grupul de lucru ministerial ar trebuie să verifice şi modul de colectare și raportare a datelor asociate DESI. Mi se pare ciudat că în DESI 2022 doar 12% dintre companiile româneşti folosesc platformele de comunicare socială, în timp ce în majoritatea analizelor locale rata este de patru din cinci.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite