Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Pastile amare

21 Septembrie 2022



Lucruri îngrozitoare se ascund în spatele mult clamatelor reforme asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Reziliență (PNRR). Undeva se pritocesc tot felul de legi care ne vor afecta în mod profund viitorul. Legi care, sub aparenţa modernizării şi reformei, conţin prevederi aberante, care nu întăresc statul şi democraţia, ci îl dezmembrează bucăţică cu bucăţică, în interesul unui mediu privat care se plânge în permanenţă de politicile sociale şi de numărul prea mare de bugetari, dar care plăteşte taxe foarte mici şi îşi optimizează finanţele ca să nu mai plătească taxe deloc, deşi raportează profituri uriaşe. Nu mă refer la micii întreprinzători, care abia se mai descurcă cu costurile enegiei, ci la marii rechini grupaţi în tot felul de asociaţii patronale şi camere de comerţ, cei care au pus ochii acum pe sănătate şi educaţie. Nu mă pricep la sănătate, nu lucrez nici în educaţie. Totuşi, unele pevederi din noile legi ale educaţiei mi-au atras atenţia deoarece afectează în mod direct domeniul în care lucrez, cercetarea.

Acordarea titlurilor de doctor, sub umbrela protectoare auniversităților
Una dintre ele a fost deja dezbătută intens în presă, respectiv desfiinţarea CNATDCU, forul care era legal îndreptăţit să judece suspiciunile de plagiat în tezele de doctorat şi să se pronunţe dacă suspiciunile sunt întemeiate sau nu, mergând până la propunerea retragerii titlului de doctor în cazul unui plagiat dovedit. Sub umbrela autonomiei universitare, acordarea titlurilor de doctor nu va mai fi supusă filtrului CNADTCU, ci va fi exclusiv apanajul instituţiilor de învăţământ superior. Probabil că desfiinţarea CNATDCU se poate corela cu decizia CCR, aceea că titlul de doctorsă nu mai poată fi retras odată ce a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice. Nu mai insist asupra acestui aspect, sunt destule articole pe acest subiect accesibile pe edupedu.ro (https://www.edupedu.ro/?s=cnatdcu). Interesant este că reacţia mediului universitar a fost anemică şi a fost mai degrabă favorabilă desfiinţării CNATDCU, considerat un organism anacronic care subminează autonomia universitară. Mai energic au acţionat o seamă de cercetători din străinătate (vezi https://www.edupedu.ro/scrisoare-deschisa-anti-plagiat-fenomenul-este-periculos-pentru-ca-afecteaza-intregul-sistem-educational-profesori-si-cercetatori-din-america-si-europa-solicita-universitatilor-romanesti-si-minist/), care au amintit în mod clar că „În ultima vreme, România și-a dobândit în Occident reputația defel măgulitoare de țară în care plagiatul e protejat de către stat, așa că cercetările lor sunt percepute, aproape automat, ca suspecte. Este nedrept pentru cei direct afectați și este nedrept pentru întreaga societate.” Am comentat într-un articol anterior cum suspiciunile de plagiat la cel mai înalt nivel afectează credibilitatea rezultatelor de cercetare obţinute în România, făcând din ce în ce mai dificilă publicarea în jurnale internaţionale de prestigiu şi forţând publicarea în jurnale open-access (vezi http://www.marketwatch.ro/articol/17607/Politica_si_Cercetarea/).

Perspectiva și miza desființării RoEduNet
Astăzi însă aş vrea să mă refer la un amendament propus la legile educaţiei de către o asociaţie numită „O voce pentru Educaţie”. Nu am reuşit să găsesc un site, asociaţia fiind înfiinţată prin aprilie 2022, dar am găsit un comunicat de presă anunţând înfiinţarea acestei asociaţii, formată de organizaţii ale societăţii civile şi ale mediului privat (vezi https://www.edupedu.ro/a-fost-infiintata-alianta-o-voce-pentru-educatie-formata-din-societatea-civila-si-mediul-privat-alianta-sustine-sustine-10-teme-esentiale-pentru-reforma-educatiei-din-romania-inspirate-de-conc/). Interesant că asociaţia este formată din 30 de ONG-uri şi companii din sectorul educaţional (?!) şi 20 de camere de comerţ şi grupuri de afaceri reprezentate de către Coaliţia pentru Dezvoltarea României (cine este curios să vadă membrii acestei coaliţii îi poate găsi la https://coaliţia.org/ro/membri/).

Amendamentul la care vreau să mărefereste cel referitor la desființarea Agențieide Administrare a Reţelei Naţionale de Informatică pentru Educaţie şi Cercetare (AARNIEC). Această agenţie este cea care administrează Romanian Education Network (foarte cunoscută sub numele de RoEduNet). RoEduNet este principalul furnizor de servicii de internet pentru organizaţii de învăţământ, cercetare, spitale, biblioteci, etc. (vezi https://www.edupedu.ro/capitol-despre-digitalizarea-invatamantului-propus-integral-in-proiectul-legii-educatiei-de-catre-alianta-o-voce-pentru-ca-nu-exista-in-forma-initiala-noutate-desfiintarea-aarni/). RoEduNet are o reţea naţională de fibră optică, care conectează principalele centre universitare din ţară (vezi https://www.roedu.net/Pages/PageView?code=DespreNoi). AARNIEC este membră a GEANT, o reţea europeană care conectează toate reţelele pentru cercetare şi educaţie din ţările europene. Mai mult decât atât, RoEduNet este furnizorul de fibră optică pentru viitoarea reţea de telecomunicații cuantice din România. Un consorţiu din România, RoNaQCI, din care face parte şi RoEduNet, a câştigat recent un proiect care prevede implementarea primelor infrastructuri de telecomunicaţii cuantice în ţară, urmând ca în viitor această reţea naţională să fie conectată la reţeaua europeană de telecomunicaţii cuantice EuroQCI. Proiectul este în faza de contractare şi valorează 10 milioane de euro. Desfiinţarea acum a RoEduNet ar arunca în aer tot proiectul şi ar scoate România pentru mult timp, dacă nu de tot, din EuroQCI.



Te întrebi atunci, ce se află în spatele propunerii de a desfiinţa RoEduNet? Este funcţională de mai bine de 20 de ani, serviciile furnizate sunt de bună calitate, prin reţeaua RoEduNet putem avea acces la resurse de informare puse la dispoziţie prin ANELIS+, se poate comunica cu importante organizaţii de cercetare, cum ar fi CERN, şi aşa mai departe. Ce legătură are RoEduNet cu amendamentul propus de către asociaţia „O voce pentru Educaţie” în proiectul de lege al învăţământului preuniversitar? De ce nu ar fi lăsată să funcţioneze în continuare, iar eforturile de digitalizare să se concentreze într-adevăr către unităţile şcolare din preuniversitar? Ce se va întâmpla cu infrastructura deja existentă şi funcţională, pentru că Unitatea Executivă pentru Suport, Mentenanță și Asistență Tehnică pentru Digitalizare (UESMATD) are mai degrabă competențe în formarea utilizatorilor de servicii digitale în sistemul de învăţământ preuniversitar (vezi art. 94 alineat (6) din propunerea ințială a legii), şi nu are legături cu învăţământul universitar şi cercetarea? Răspunsuri ar trebui căutate în ceea ce se poate întâmpla în cazul desfiinţării RoEduNet.

Desfiinţarea RoEduNet ar lăsa şi toate organizaţiile de învăţământ şi cercetare, plus multe altele, fără principalul furnizor de acces la internet, forţându-le astfel să apeleze la furnizori privaţi. Iată deci un motiv plauzibil pentru a desfiinţa RoEduNet. Citind cu atenţie capitolul privind digitalizarea învăţământului, propus integral de către asociaţia „O Voce pentru Educaţie”, capitol absent în propunerea inițială, (vezi https://www.edupedu.ro/capitol-despre-digitalizarea-invatamantului-propus-integral-in-proiectul-legii-educatiei-de-catre-alianta-o-voce-pentru-ca-nu-exista-in-forma-initiala-noutate-desfiintarea-aarni/) se poate constata că se propun multe lucruri care necesită investiţii semnificative, foarte interesante pentru mediul privat şi tot felul de ONG-uri abonate la bani din fonduri publice sau europene.

Reforme heirupiste, fără studii de impact
Nu vreau să mai vorbesc şi despre aşa-zisa reforma a sistemului de cercetare, prin care se propun tot felul de metode de evaluare, catalogare, ierarhizare şi comasare voluntară sau forţată a organizaţiilor de cercetare definite conform OG57/2003, un alt capitol din PNRR discutabil. Există într-adevăr un raport PSF (Policy Support Facility, poate fi descărcat de la https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/8a4a2522-eac3-11ec-a534-01aa75ed71a1/language-en/format-PDF/source-259353375). În raport se menţionează în primul rând deficienţele de guvernanţă şi finanţare publică a sistemului de cercetare, menţionându-se şi fragmentarea acestuia, şi lipsa de atractivitate pentru cei interesaţi într-o carieră în cercetare, pe lângă alte constatări privind starea sistemului naţional CDI. Sunt formulate o serie de mesaje cheie însoţite fiecare de recomandări, în total 10 mesaje cheie şi 30 de recomandări. Una dintre ele se referă la o reorganizare a sistemului CDI, dar nu prin desfiinţări sau fuziuni forţate, ci prin regrupare în reţele cu acoperire naţională. Cuvintele cheie în raport sunt cooperare şi integrare, nu desfiinţare şi fuziune, aşa cum se aude că prevede un proiect de lege pus în circulaţie în circuit restrâns, fără consultare publică. Nu neg necesitatea unei reforme, dar aceasta trebuie făcută metodic, după ce se face un studiu al impactului pe care îl au măsurile de reformă propuse asupra sistemului CDI. Nu heirupist pentru că trebuie să bifăm o prevedere din PNRR şi nişte recomandări ale unei comisii externe. Oricum, până acum numai reforme, dar nici un cuvânt despre finanţarea educaţiei şi cercetării conform legilor existente, adică 6% şi respectiv 1% din PIB.
Vorba aceea, drumul spre iad este pavat cu intenţii bune.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite