Revista >> Septembrie 2022 [Nr. 247] >> Cercetare & Invatamant superior

De ce nu produce România unicorni?

Alexandra Cernian – Lector universitar, Facultatea de Automatica si Calculatoare

21 Septembrie 2022

2021 a fost cel mai activ an din punct de vedere al numărului de runde de finanțare pentru start-up-uri: piața românească de capital de risc s-a triplet, de la 30,4 milioane de euro raportate în 2020 la peste 116,9 milioane de euro, potrivit raportului Romanian Venture Report 2021 realizat de How to Web. Conform raportului, în 2021 s-au finalizat 71 de finanțări, suma totala investită depășind pentru prima data pragul de 100 milioane euro. Și totuși, de ce nu are România niciun unicorn?

Câteva concluzii relevante despre finanțările din 2021:
■ Valoarea medie a primelor finanțări a crescut cu peste 80%, de la 357.000 euro în 2020, la 647.000 euro în 2021.
■ Valoarea medie a rundelor pre-seed a crescut cu 33% față de 2020, și cu 70% pentru rundele seed. Un element notabil este de asemenea faptul că volumul tranzacțiilor de tip seed s-a dublat în 2021, de la 21,87 milioane euro în 2020 la 47,37 milioane euro în 2021.
■ 3 runde de tip Serie A, o creștere cu 33% față de 2020.
■ Investițiile cu capital românesc au crescut de la un volum total de 23,32 milioane euro în 2020, la 43,46 milioane euro în 2021, iar investițiile cu capital internațional au crescut de la 7,07 milioane euro în 2020 la 73,48 milioane euro în 2021 (inclusiv runda Serie B ridicată de FintechOS).
■ 18 tranzacții de peste 1 milion de euro, reprezentând 68% din volumul total de investiții din 2021.
Aceste tendințe confirmă evoluția pozitivă de la an la an, atât în ceea ce privește numărul de tranzacții, cât și valoarea investițiilor. De ce nu produce însă România niciun unicorn? (UiPath nu a ajuns unicorn cu bani românești).

❶ Ecosistemul românesc, dominat de finanțări de tip seed
În 2021, 43% din totalul capitalului investit (~50 milioane euro) a fost în runde inițiale (pre-seed seed funding). Pentru o astfel de rundă, un start-up este, în general, la stadiul de MVP și, preferabil, a validat ideea prin proiecte pilot. Banii ridicați în astfel de runde sunt folosiți pentru a finaliza devoltarea produsului, a valida la scară largă acceptarea lui de către piață, pentru a stabili strategia de intrare pe piață și pentru a se poziționa bine pentru o rundă ulterioară de serie A.
Un singur start-up românesc a ridicat anul trecut o serie B, respectiv FintechOS (51 milioane euro), însă nu din capital românesc, ci într-o rundă condusă de Draper Esprit, o firmă de capital de risc de top, ducând la o evaluare a companiei de 220 milioane euro. Banii vor fi folosiți pentru extinderea internațională și scalarea companiei. Alte finanțări semnificative au fost obținute și de: FlowX (€7.28M), SeedBlink (€3.01M), FameUp(€2.6M), DRUID (€2.5). Creșterea este pe drumul cel bun, dar România tot rămâne în urmă comparativ cu peisajul european.

În țara noastră încă nu există fonduri de investiții suficient de puternice pentru a conduce runde de serie A sau mai mari, ceea ce face ca majoritatea companiilor mature de pe piața locală să caute investitori pe piețe mai mari, în principal SUA.
Deși investitorii români încep să investească mai mult în idei (pre-seed) și în fazele incipiente de dezvoltare a produselor inovatoare, pasul următor este de a găsi resursele necesare pentru accelerarea scalării și a comercializării, unde nevoile de finanțare sunt mult mai mari.

❷ Legislația
Investitorii în startup-uri din România fac investiții de până la 5-10 milioane euro, deoarece, în prezent, legislația românească nu oferă instrumentele necesare fondatorilor pentru a rămâne în țară și la rundele de investiții de peste 10 milioane de euro - sume necesare scalării internaționale.
Din acest motiv, companiile decid să își mute operațiunile în țări ca Olanda, Franța sau Marea Britanie când ajung în discuții cu fondurile de investiții pentru astfel de finanțări. Aceste țări oferă mecanisme mai complexe de negociere a controlului în companie și birocrație simplificată, aspecte asupra cărora antreprenorii și investitorii români atrag atenția. Există de asemenea fonduri de venture capital organizate și înregistrate în străinătate, deși acționează în România.
O posibilă măsură. Un proiect de lege inițiat de deputatele USR Monica Berescu şi Oana Ţoiu și definitivat în urma consultărilor cu Asociaţia Patronală pentru Industria de Software şi servicii şi cu Fundaţia Romanian Business Leaders prevede introducerea posibilității emiterii unei noi clase de acțiuni, respectiv acțiuni executive, care să ofere acționarului mai multe voturi pe acțiune. Prin această inițiativă, VC-urile vor fi încurajate să investească sume mai mari de 5 milioane euro, iar start-up-urile să rămână în țară.

❸ Lipsa de investiții în cercetare și transfer tehnologic
După cum ne-am obișnuit deja, România este țara cu cele mai mici alocări bugetare pentru cercetare și dezvoltare din UE. Pentru 2022, Ministerul Cercetării a avut o alocare de 1,78 miliarde lei, cu 0.61% mai mare decât în 2021, însă a primit cea mai mică mărire bugetară dintre ministere. Cercetarea din România rămâne un sistem fragmentat, subfinanțat și lipsit de viziune și direcție. Bazele sistemului de cercetare și inovare din România nu sunt suficient de solide pentru a susține evoluția țării către o economie bazată pe cunoaștere. În acest context nefavorabil, asistăm la o creștere a exodului creierelor și la o contribuție limitată a științei și a cercetării la problemele societale cruciale ale zilelor noastre. Această stare de fapt scade dramatic șansele ca o potențială inovație din cercetare să treacă printr-un proces eficient de transfer tehnologic și să ajungă pe piață.
Potrivit Strategiei Nationale de Cercetare, Inovare si Specializare Inteligentă, performanțele în inovare urmează un trend descendent la nivelul tuturor regiunilor, aspecte reflectate în decalaje regionale semnificative în planul cercetării și inovării.
Într-o analiză a Comisiei Europene (EC, Data Dashboard), România are 414 întreprinderi în domeniul tehnologiilor avansate, cu un grad de clusterizare ridicat (poziția 9 din 27 țări UE în 2019), însă:
■ oferta de specialiști este redusă
(locul23/27),
■ numărul de brevete este foarte mic (deși dintre cele existente 21% sunt asociate tehnologiilor avansate),
■ rata de supraviețuire a start-up-urilor este una scăzută (poziția 25/27),
■ lansarea pe piață de noi produse și servicii este relativ modestă (18/27).
Aceste statistici subliniază faptul că potențialul este insuficient valorificat în planul tehnologiilor avansate.
Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă își propune însă să:
■ Dezvolte sistemul de cercetare, dezvoltare și inovare;
■ Susțină ecosistemele de inovare asociate specializărilor inteligente;
■ Sprijine mobilizarea către inovare;
■ Crească colaborările europene și internaționale.

Viziunea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării
La începutului lunii septembrie, Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, a susținut o conferință de presă cu ocazia bilanțului activității instituției și ministrului pe ultimele 4 luni. Printre punctele atinse s-au aflat și principalele direcții strategice de inovare la care lucrează ministerul:
1. Îmbunătăţirea legislaţiei pentru inovare cu ajutorul Băncii Mondiale, cu care ministerul are un parterneriat puternic pentru inovare. Ministrul a întărit necesitatea de actualizare a legii societăţilor comerciale, astfel încât să reflecte şi nevoile start-up-urilor.
2. Fondul Român de Inovare. Ministerul susţine şi lucrează la înfiinţarea Fondului Român de Inovare, menit să susţină cu finanţare start-up-urile în etapa iniţială, când riscul este cel mai mare. Acest sprijin are rolul de a accelera activităţile de cercetare şi dezvoltare, dar în egală măsură şi de a fi o garanţie pentru investitori în rundele ulterioare de finanţare.
3. Strategia naţională de Inteligenţă Artificială. Deşi se discută de câţiva ani despre strategia naţională de AI şi de-a lungul timpului s-au înfiinţat mai multe grupuri de lucru care să redacteze strategia (unele la minister, unele la ADR), România este în continuare singura ţară din UE care nu are strategie AI. În plus, prin Programul Operaţional Competitivitate se vor aloca 50 milioane euro pentru înfiinţarea unui HUB de Inteligenţă Artificială. Legat de acest hub, viziunea ministerului este „să finanțăm minţi, nu ziduri”, deci obiectivul ar fi finanțarea cercetătorilor români din domeniul AI şi sprijinul transferului tehnologic către sănătate, transporturi, administraţie publică şi altele domenii importante.
Ministrul cercetării, inovării și digitalizării, Sebastian Burduja, declara recent: „Urmărim nu numai accesul la fondurile Orizont Europa, ci şi îmbunătăţirea continuă a condiţiilor şi infrastructurii de cercetare, inclusiv pentru a atrage cercetători români din diaspora şi cercetători străini de top. Dorim ca România să fie o opțiune clară pe harta cercetării mondiale. Nu în ultimul rând, un reper fundamental al acestei viziuni este transferul de tehnologie, know-how şi inovare către mediul privat românesc.” Planul de acțiune propus este coerent şi aliniat cu obiectivele declarate, însă rămâne de văzut cum va fi implementat până în 2027.n