Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Ro e-Factura, de la victorii de etapă la provocări actuale

21 Septembrie 2022



Despre sistemul RO e-Factura, proiectul lansat oficial în martie 2020 de către Ministerul Finanțelor și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), s-a scris mult și elogios încă de la început. Iar așteptările setate de oficiali au fost la rândul lor și ambițioase, însă, din păcate, rezultatele nu se ridică încă la nivelul lor.

În noiembrie trecut, cu ocazia anunțului de „operaționalizare deplină“ a sistemului RO e-Factura, mesajele-cheie promovate de Minsterul Finanțelor au fost:
• e-Factura restartează sistemul fiscal
• locul facturii pe hârtie rămâne doar în arhive
• un pas important pentru transformarea digitală a relației dintre antreprenor și stat
• un salt uriaș pentru transparentizarea achizițiilor publice din România.
A urmat apoi…

… ștafeta declarațiilor oficiale
„Sperăm că angajații din sistemul public vor face acest salt și vor răspunde rapid cerințelor de astăzi ale cetățenilor. Ne propunem o schimbare de paradigmă, astfel încât să asigurăm o abordare proactivă a relației dintre instituțiile statului și cetățean în domeniul fiscal. Sistemul RO e-Factura pus la dispoziție de Ministerul Finanțelor este catalizatorul schimbării paradigmei din administrația publică“, declara Dan Vîlceanu, ministrul Finanțelor la acel moment. Care mai anunța victorios că, în paralel cu emiterea primei facturi prin noul sistem, continuă „cu succes“ conectarea caselor de marcat la sistemul informatic al ANAF, peste 400.000 fiind deja conectate.
După aproape jumătate de an, cu ocazia startului perioadei de aplicare opţională a sistemului e-Factura, ștafeta a fost preluată de premierul Nicolae Ciucă. Care, la rândul său, anunța o altă victorie de etapă: „Primele sute de facturi au fost introduse astăzi (1 aprilie a.c. – n.r.) în sistemul naţional de facturare electronică. Aceste două proiecte (e-Factura și e-Transport – n.r.) reprezintă mai mult decât reforme incluse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ele sunt esenţiale în relaţia mediului de afaceri cu administraţia publică.“
Dar după aceea au venit…

… clarificări, completări șiestimări pesimiste
La 1 iulie a.c., data când a devenit obligatorie aplicarea e-Factura în relația dintre firme și stat, declarațiile oficiale au lipsit. Au fost precedate însă de clarificările ANAF. Necesare de altfel, pentru că, așa cum se preciza într-un material de opinie al Deloitte România „în momentul în care aplicarea acestor mecanisme este obligatorie, companiile vizate nu au încă la dispoziție documentația tehnică integrală necesară pentru adaptarea sistemului informatic intern la cerințele ANAF.“



Asfel, o prima Clarificare a fost emisă de Agenție la finalul lunii iunie, fiind urmată apoi de o Completare.
Intervențiile ANAF au fost necesare și pentru că un sondaj EY România, realizat cu puțin timp înainte de 1 iulie, arăta că 72% dintre companiile intervievate nu erau pregătite pentru „o implementare atât de rapidă“. Principalul motiv invocat fiind acela că majoritatea agenților economici emit și trimit 30% din facturi pe hârtie și le primesc tot pe hârtie, prin curier sau poștă, într-o proporție și mai mare, de 45%. În plus, 95% dintre marii contribuabili invocau o provocare suplimentară: faptul că operează în mod semi-automat sau manual preluarea datelor aferente facturilor. Este explicabil deci de ce 50% dintre ei estimau că au nevoie între 6 luni și un an pentru a se putea conformă cerințelor ANAF și utiliza sistemul e-Factura.

Cum se prezintă situația la zi
La jumătatea lunii august, PwC România a dat publicității rezultatele unui sondaj asupra provocărilor întâmpinate de companiile locale în utilizarea sistemului e-Factura. Iar rezultatele confirmă concluziile anterioare:
• 51% dintre respondenți au declarat că nu pot renunța încă la modalitatea de emitere a facturilor pe hârtie.
• 45% – că s-au confruntat cu cel puțin o problemă în cadrul procesului de trimitere de facturi prin sistem.
Ierarhia principalelor provocări reclamate de respondenții la sondajul PwC România este următoarea:
• 28% – neclarități legislative
• 16,8% – dificultăți în emiterea facturii
• 15% – lipsa unui dialog în relația cu autoritățile fiscale
• 14% – probleme cu validarea facturii din cauza erorilor greu de înțeles
• 8,4% – dificultăți în accesarea sistemului Ro e-Factura
• 8,4% – confuzii cu privire la factura de referință pentru plata/deducerea TVA.
Există însă și vești îmbucurătoare: peste două treimi (67,2%) dintre companiile intervievate începuseră pregătirile pentru adoptarea și utilizarea RO e-Factura.
Întrebarea este dacă acest procent este de ajuns pentru a putea fi respectat termenul de 1 ianuarie 2023 pentru utilizarea obligatorie a sistemului RO e-Factura sau dacă se va opta pentru o amânare și/sau introducerea graduală a schimbării.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite