.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
„România Viitorului” versus „România Prezentului”
Recent, la începutul lunii septembrie, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) a organizat la Universitatea Politehnică din București evenimentul „România Viitorului” - un forum cu pretenții, bine articulat organizatoric și galeș onorat de decidenți, care, pe lângă discursuri oficiale, a inclus o expoziție de prezentare a unor rezultate de excepție ale activității de cercetare, dezvoltare și inovare.
În expoziție au avut standuri binevenite nu mai puțin de 38 de institute de cercetare, 2 universități, 22 de start-up-uri de la RubikHub și alte 8 firme cu activitate în domeniile cercetării și inovării.
La eveniment, alături de ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, au participat prim-ministrul Guvernului României, Nicolae-Ionel Ciucă, miniștrii Educației, Economiei, Investițiilor și Proiectelor Europene, precum și reprezentanți ai Comisiei Europene, Băncii Mondiale și Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Est.
„Coordonarea agendelor de cercetare ale mediului public și privat este un obiectiv major pentru Guvernul României, cu o miză clară: transferul tehnologic. Rezultatele cercetării românești sunt apreciate la nivel mondial, în domenii de top: aerospațial, fizică nucleară, chimie, biologie, medicină și multe altele. Sunt domenii cu tradiție de excelență românească, iar toate aceste eforturi vor fi cu adevărat desăvârșite numai atunci când cercetarea va avea un impact concret în economia reală și rezultate palpabile în creșterea calității vieții românilor. Iată de ce evenimentele precum Forumul „România Viitorului” nu trebuie să rămână singulare, ci trebuie să fie parte din efortul continuu al ministerului și al Guvernului de a pune la aceeași masă institutele de cercetare, universitățile și mediul privat”, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă, în discursul susținut la începutul conferinței.
Cu același prilej, Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Est a organizat o sesiune Demo Day în cadrul căreia start-up-uri românești au prezentat produse și servicii inovatoare, conturând viziunea „curajoasă” a proiectului „România Viitorului”.
„Suntem la un punct de inflexiune în sistemul de cercetare și inovare românesc și este bine. Avem o strategie nouă adoptată prin decizia prim-ministrului României - Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă care merge până în 2027 și care trasează câteva principii noi: meritocrația - alocarea resurselor în funcție de merite, performanță – să fie mai multe resurse pentru cei mai buni, promovarea parteneriatelor internaționale și facilitarea accesului entităților românești la fondurile disponibile prin Horizon și, nu în ultimul rând și poate cel mai important, promovarea transferului tehnologic. Este foarte important ca rodul cercetării, rodul minților strălucite românești să se manifeste în economia reală, să genereze dezvoltare, locuri de muncă, salarii mai mari, un trai mai bunpentrutoți românii”, a subliniat ministrul Sebastian Burduja.
Nicolae Ciucă a precizat că Guvernul lansează programul „HenriCoandă”, prin care vor fi acordate burse şi premii pentru elevii şi studenţii români participanţi şi premiaţi la competiţiile tehnico-ştiinţifice internaţionale. Prin acest program, 150 de elevi și studenți olimpici internațional la competiții din discipline STEAMvor primi sume de 6.000, 9.000 sau 15.000 de lei, în funcție de premiile obținute. Mai mult, este prevăzută și acordarea a20deburse pentru tineri, de câte maximum 100.000 de lei, pentru cercetare și dezvoltare. Prim-ministrul a mai punctat și alte promisiuni ce privesc un program de granturi pentru cercetători. „Avem şi programe de încurajare a cercetării la cel mai înalt nivelprin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Cu o alocare totală de 168 de milioane de euro, în săptămânile următoare lansăm cel mai ambiţios program de aducere în România a cercetătorilor de top de la nivel global, români şi străini. Cei 120 de beneficiari vor accesa granturi de cercetare de până la 1,4 milioane de euro pentru trei ani”, a spus acesta.
Cu alte cuvinte, stăm bine la capitolul „wishful thinking”, angajamente și promisiuni. Dar ne putem face iluzii câtă vreme „România prezentului” e foarte cenușie și plină de incertitudini? Cum va arăta „Romania Viitorului”, în condițiile în care avem cel mai mic buget din UE acordat cercetării (0,15 % din PIB!) și cel mai mic număr de cercetatori din UE, România fiind singurul stat membru care în perioada 2010-2020 a raportat o scădere de 7% a numărului cercetătorilor?
Putem avea încredere în declarațiile optimiste ale oficialităților câtă vreme alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare în Uniunea Europeană s-au situat la 244 de euro pe persoană în 2021, în creştere cu 33% comparativ cu 2011, iar România este pe ultimul loc în rândul statelor membre, cu doar 19 euro de persoană?
Există sorți de izbândă când tinerii educați emigrează sau nu pot fi păstrați în sistemul de CDI din cauza salariilor mici și anumărului redus și impredictibil de competiții de proiecte, carearputea să le asigure venituri mai mari și o stabiltate dezirabilă? Este o carte câștigătoare strădania de a aduce în viitorcercetători și specialiști din afara țării, în loc să găsim soluțiifezabile în prezent, pentru atragerea și păstrarea mințilorluminate din România, stopând astfel hemoragia de personal cu înaltă calificare? În absența unui calendar clar alcompetițiilor de cercetare din acest an, cu foarte puține lansate în primele 9 luni, 2022 va fi încă un an de sacrificiu pentru cercetarea românească.
Nu e loc aici pentru lamentări sau critici. Dar nu putem să nu arătăm că hainele cele noi, frumoase și călduroase ale „Împăratului-Cercetare“, proiectate în viitor, nu par deocamdată remediul care face „Pacientul-Cercetare“ să se simtă mai bine în prezent.și nici soluția pentru a părăsi învigorat sala de reanimare. Fașcinați de lumina și promisiunea zilei de mâine, să nu pierdem din vedere clipa și nevoile stringente de azi…
? Cristian Pavel
Parerea ta conteaza: 
O agendă digitală a României 2030 ruptă pe la colțuri
