Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

„Digitalizarea IMM-urilor” aduce României şansa creşterii în clasamentul DESI

19 Octombrie 2022



Ghidul solicitantului pentru programul „Digitalizarea IMM-urilor” a intrat în dezbatere publică la incepulul lunii şi este de aşteptat să devină operaţional din noiembrie. Programul, aşteptat ca un măr copt de antreprenori, pune pe masă nu mai puțin de 347,5 milioane lei şi are ca ţintă circa 5-6000 de companii. Acoperirea este diversă, de la simple achiziţii de echipamente și servicii de training, până la soluţii sofisticate care includ AI, blockchain sau realitate virtuală.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a avut însă inspiraţia corelării acestui program cu dorinţa României de a urca în clasamentele DESI. Pentru cei nefamiliarizaţi cu termenul, DESI (Indexul Economiei și Societăţii Digitale) este un instrument prin care Comisia Europeană măsoară nivelul de digitalizare a statelor membre EU la patru capitole: capital uman, conectivitate, integrarea tehnologiei digitale în companii, servicii publice digitale. Ediţia 2022 a acestui clasament, în care România ocupă un dezonorant ultim loc, a tras un semnal de alarmă că e timpul să facem ceva.

Alături de criteriile obişnuite de punctaj, „Digitalizarea IMM-urilor” introduce şi angajamentul beneficiarilor ca la finalul implementării proiectelor să atingă minim şase dintre criteriile de intensitate digitală (DESI) asociate capitolului „integrarea tehnologiilor digitale în companii”. Propunerea de Ghid listează 12 astfel de criterii, unele precum cloud computing, vânzări online și social media aparent redundante. Această cerinţă va face ca proiectele să integreze mai multe componente, să aibă un nivel mult mai ridicat de complexitate şi un impact mult mai evident asupra activităţii beneficiarilor. Dacă mulţi antreprenori erau tentaţi probabil să cumpere PC-uri, un server şi un sistem de gestiune, nevoia de a atinge şase criterii îi va forţa să-şi extindă aria de modernizare și digitalizare. Indiferent cum vor fi combinate criteriile din program, nu prea poate fi depus un proiect care să nu includă cloud computing, eCommerce şi social media, tehnologii unde IMM‑urile româneşti apar ca deficitare în DESI. Lacloud, spre exemplu, doar 11% dintre companiile româneşti mici şi mijlocii utilizează astfel de servicii, în timp ce media europeană este de 34%, iar la Inteligenţă Artificială raportul este de 1% în România, faţă de 8% media EU.

Complexitatea indusă de obligativitatea acestor criterii va face însă mai dificilă atât scrierea proiectelor, cât şi implementarea acestora. Mai multe companii tech locale au avertizat deja mediul de business asupra acestui aspect, dar e puţin probabil ca Ghidul să aibă schimbări majore pe acest palier. În ciuda standardizării şi livrării ca serviciu, integrarea într-un IMM a unor tehnologii ca AI, RPA (roboți software), blockchain, IoT sau EDI (schimb automat de documente între parteneri de afaceri) nu va fi un proces simplu. Nici sumele maxime (30.000 euro pentru micro și 50.000 euro pentru companiile mijlocii) nu sunt foarte permisive, pentru că, dincolo de achiziţia tehnologiei în sine, trebuie să acopere şi serviciile de consultanţă, implementare şi training. Complementar, 36 de milioane euro vor ajunge pe piaţă în următorii 2-3 ani, pentru cursuri și formare IT. Schema de minimis „digitalizarea IMM-urilor prin programe de formare” este încă activă, iar alocarea fondurilor merge către cursuri de calificare/recalificare pe: IoT, BigData, cloud, AI, RPA și alte tehnologii de generaţie nouă. Cele două programe ar trebui să aibă nişte puncte de convergenţă şi să genereze rezultate vizibile pentru întreaga piaţă în următorii ani.

Evident, obiectivul nu este unul de palmares, deşi poziţia în DESI apasă în relaţiile cu investitorii. Pe termen lung, creşterea nivelului de digitalizare va avea un impact pozitiv asupra eficienţei muncii şi productivităţii companiilor româneşti, indicatori la care nu stăm prea bine. Companii mai performante economic înseamnă profitabilitate mai bună pentru antreprenori, salarizare mai avantajoasă pentru angajaţi şi taxe mai mari pentru autorităţi, cu alte cuvinte bunăstare pentru toată lumea.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite