Revista >> Octombrie 2022 [Nr. 248] >> Cercetare & Invatamant superior

Anul European al Tineretului la ora bilanțului: suntem pe podiumul european, dar provocarea continuă

Radu Ghitulescu

19 Octombrie 2022

România ocupă, în prezent, locul trei la nivelul Uniunii Europene – după Germania și Franța – din punct de vedere al numărului de evenimente organizate în 2022 pentru a celebra Anul European al Tineretului. Este un rezultat care demonstrează că există un grad mare de interes din partea organizațiilor locale de tineret, dar și că strategiile Agenției Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP) dau roade. Anul European al Tineretului înseamnă pentru România, însă, mai mult decât o clasare meritorie, în spatele rezultatului aflându-se schimbări de profunzime, oportunități și proiecte cu potențial crescut, dar și provocări pe termen lung. Am discutat despre aceste „aspecte nevăzute“ cu Andrei Popescu (foto), coordonatorul Departamentului Tineret din ANPCDEFP.

Cu ce a diferit 2022, ca An European al Tineretului, față de alți ani din perspectiva activității ANPCDEFP?
Parafrazez o zicală românească: „Anul trece, tineretul rămâne“ – cu provocările sale, deloc mici, cu nevoile în continuare stringente și cu aspirațiile specifice. Și în 2022, ca în orice alt an, activitatea de tineret a reprezentat și continuă să fie o prioritate constantă a Agenției, așa cum se va întâmpla și în anii următori. Diferența este dată însă de faptul că anul acesta are o dublă miză... politică! Atât în termeni de politică clasică – 2022 a fost desemnat drept „An European al Tineretului“ de președintele Comisiei Europene, Ursula von den Leyen – dar mai ales în termeni de politică publică. Și asta pentru că 2022, ca An European al Tineretului, reprezintă o „scuză“ excelentă pentru a evalua tot ce s-a întâmplat și realizat până în prezent, pentru a reflecta asupra stadiului în care ne aflăm și pentru a reseta modul în care dezvoltăm activitățile și politicile publice în domeniul tineretului.
Aspectul-cheie este reprezentat însă, în opinia mea, de modul în care reușim să dezvoltăm un ecosistem de tineret capabil să răspundă cât mai bine nevoilor actuale ale tinerilor. Iar pentru asta este important să înțelegem două aspecte esențiale.
Primul sună oarecum paradoxal, însă tineret nu este egal cu tineri. Aceștia sunt în mod clar în centrul oricărui proces de tineret, dar, pentru a putea dezvolta activități relevante pentru ei, este nevoie de un întreg sistem de sprijin. Care să includă oameni dedicați capabili să vorbească pe „limba“ tinerilor – așa numiții lucrători de tineret – spații prietenoase în care tinerii să se simtă confortabil – centrele de tineret – activități și proiecte dezvoltate de la nevoile reale ale tinerilor și, nu în ultimul rând, finanțare adecvată. Iar când spun adecvată mă refer nu doar la creșterea acesteia, cât, mai ales, la îmbunătățirea accesului la finanțare pentru tineri și organizațiile care lucrează cu tinerii. Cel de al doilea aspect esențial este că trebuie să fim onești în relația cu tinerii. Prea des vorbim despre ei la timpul viitor, însă, în realitate, ei sunt tineri acum și au nevoi în prezent.

Cum s-au materializat aceste principii la nivelul Departamentului de Tineret din cadrul Agenției?
Am făcut exact ce spuneam anerior: am resetat modul în care lucrăm. În 2021 existau trei departamente diferite în care erau gestionate proiectele de tineret – Mobilități, Parteneriate și Corpul European de Solidaritate – iar în 2022 toată această activitate se realizează într-un singur departament – Tineret.

Este mai ușor?
Nu încă, pentru că mai sunt numeroase aspecte de așezat, ajustat și coordonat. Dar este o investiție pe termen mediu care ne va ajuta, ca Agenție, să avem o abordare mai structurată și pentru a deservi mai eficient, printr-o abordare integrată, organizațiile și tinerii cu care lucrăm. De exemplu, dacă până acum fiecare din fostele departamente avea propriile instrumente de comunicare și formare cu beneficiarii – cu multe redundanțe și abordând aceeași organizație din perspective diferite – acum avem cursuri de formare adresate celor care se află la început de drum, în cadrul cărora li se prezintă toate oportunitățile programelor Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate pentru a-i ajuta să se orienteze și să ia o decizie informată legată de ce tip de finanțare li s-ar potrivi mai bine.

Inițiative virtuale și propuneri concrete de îmbunătățire
Pe lista de activități asociate Anului European al Tineretului la nivelul Agenției, apare și un „Centru virtual de resurse pentru tineret“. Despe ce este vorba?
Centrul Virtual de Resurse pentru Tineret este un concept – încă în construcție – care își dorește să pună la dispoziția celor care lucrează cu tinerii resursele de care au nevoie pentru a face proiecte și presta servicii cât mai relevante pentru tineri. Există o expertiză substanțială acumulată pe parcursul anilor de lucrătorii și organizațiile de tineret, experiență care riscă să se piardă dacă nu este prezervată. Centrul Virtual va funcționa, însă, nu doar ca un agregator de resurse, ci va ajuta și la dezvoltarea unui spirit de comunitate între membri, încurajându-i să se sprijine reciproc. În format fizic, avem deja o serie de evenimente de formare și de networking, care este important să fie dublate și păstrate și în format virtual, pentru a nu se pierde „memoria vie“ a sectorului de tineret, pe de o parte, iar pe de altă parte pentru a dezvolta continuu acest domeniu, ascendent, de la firul ierbii.

Un alt subiect nominalizat pe lista ANPCDEFP este analiza critică a sectorului și a modului în care programele europene susțin nevoile actuale ale tinerilor. Ce înseamnă aceast lucru concret?
Practic înseamnă să ne uităm cu onestitate la sectorul de tineret și să facem propuneri de îmbunătățire. Și pentru a fi mai explicit, voi vorbi de trei exemple pe care le consider relevante în acest sens:
• Declarația Lucrătorilor de Tineret – dezvoltată pe trei capitole (Cariera, Activitatea pentru tineret, Cadrul legal și financiar) în urma unui proces de consultare de aproximativ șase luni și a două Convenții Naționale ale Lucrătorilor de Tineret. Proiectul face parte dintr-un proces mai amplu, care, în viitor, are ca scop final elaborarea unei Carte a Lucrătorului de Tineret. Mingea este acum în terenul Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.
• O amplă cercetare realizată la nivel european legată de modul în care mentoratul și coaching-ul susțin activitățile de tineret în programul Corpul European de Solidaritate. Cercetarea, inițiată de România, Franța și Austria, este în derulare încă.
• Guvernanța Satului European de Tineret – un program dezvoltat în colaborare de mai multe ONG-uri de tineret din România, în urma căruia se acordă în fiecare an titlul de „Sat European de Tineret“ acelor sate care dezvoltă programe pentru a crește participarea tinerilor în viața comunității. Agenția sprijină Guvernanța SET pentru a „exporta“ începând din 2023 acest titlu și în alte țări din Europa, inițiativa fiind sprijinită și de Comisarul European pentru Inovație, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret, Maryia Gabriel.

Palmares parțial: 48 de evenimente, din care 8 internaționale
Am ajuns să discutăm deja despre proiecte viitoare ale Agenției, fără a puncta, însă, evenimentele importante care au marcat Anul European al Tineretului la nivel local.
Este dificil de făcut o selecție obiectivă pentru că au fost și vor mai fi încă numeroase evenimente importante și cu miză pe termen lung. Până acum, ANPCDEFP a organizat direct nu mai puțin de 48 de evenimente – 27 online și 21 în format fizic, din care 8 internaționale – care au implicat peste 2.100 de participanți. Dintre acestea s-a remarcat Conferința internațională „Europe Goes Local“, organizată la Cluj-Napoca în luna mai, cu peste 130 de participanți din mai mult de 20 de țări, concentrată pe facilitarea colaborării dintre tineri, lucrători de tineret și comunitățile locale, precum și pe ecosistemele care ajută tinerii în realizarea ideilor lor, cu impact pozitiv asupra mediului în care trăiesc. Tot în luna mai s-a desfășurat și cea de a doua Convenție Națională a Lucrătorilor de Tineret, cu peste 250 de participanți, care au avut oportunitatea de a interacționa și transmite mesajele lor Comisarului European Maryia Gabriel și Președintelui Comitetului European al Regiunilor, Apostolos Tzitzikostas.

Alte evenimente internaționale relevante realizate de Agenție au fost: • SoliDARE, desfășurat în septembrie la Timișoara și care a pus față în față 81 de reprezentanți de organizații de tineret și tineri din 17 țări pentru a discuta provocările programului Corpul European de Solidaritate, dar și pentru a propune soluții și modalități de colaborare și networking în vederea creării unei comunități de suport; • „Let’s talk about (anti)racism“, care a abordat metode de combatere a rasismului; • „Eye Opener” sau „Tools for Youth Exchanges“, cu focus pe cooperarea pentru dezvoltarea de schimburi interculturale de tineri.
Nu în ultimul rând, aș menționa „fYOUture of YOUth“, eveniment care va avea loc anul viitor în București și care își propune să fie un „sequel“ pentru Anul European al Tineretului, obiectivul asumat fiind cel de a analiza critic programele europene de tineret și modul în care ele răspund nevoilor reale ale tinerilor din 2022, precum și de a genera propuneri legate de modul în care ar trebui să fie abordate acestea în viitor pentru a avea un impact mai mare.

Oportunități financiare, absorbție și rezultate
La nivelul Comisiei Europene, 2022 a fost prezentat ca fiind anul cu cele mai multe oportunități pentru tineri. Care au fost acestea?
În spiritul onestității clamate anterior, cea mai mare oportunitate a acestui an a constat în caracterul lui simbolic și în faptul că tematica tineretului a fost mai prezentă în mentalul colectiv. Totodată, în afara energiei pe care o generează un astfel de an tematic, consider că cele mai multe oportunități sunt date de faptul că oamenii care activează în acest sector beneficiază de contextul necesar pentru a-și crea ei înșiși aceste oportunități. Este adevărat însă că, în 2022, și finanțarea programelor a crescut, undeva în jur de 10%. La fel de îmbucurător este și faptul că a crescut numărul proiectelor cu bugete mici, cum sunt, de exemplu, proiectele de solidaritate și cele de participare a tinerilor.