.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Licitația 5G – o „bomboană” pe coliva industriei?
Parcă niciodată până azi, în evoluția ei fulminantă de după 1990, piața telecom n-a ajuns într-un moment atât de dramatic. S-au adunat atâtea probleme și necunoscute, încât e foarte greu de întrezărit un viitor stabil, predictibil și profitabil pentru industria de profil. Dacă în primăvară ANCOM anunța că veniturile din furnizarea de reţele şi servicii de comunicaţii electronice din România au înregistrat, în 2021, o uşoară creştere anuală, de 2%, depăşind 17 miliarde de lei (aproximativ 3,5 miliarde de euro), vor fi greu de digerat în anul care vine rezultatele pe 2022, în contextul agregat actual de piedici și necunoscute. 
Nu există aici spațiu suficient pentru a dezvolta factorii care au au turnat plumb în bocanii industriei, ci doar pentru a-i enumera pe scurt.
În primul rând, putem vorbi despre o adevărată degringoladă la nivelul structurilor de decizie cu privire la structurile decizionale autohtone din sfera telecomunicațiilor. „Joaca” denumirilor și răs-denumirilor entităților respective din ultimii ani răspunzătoare de domeniu a demonstrat pe deplin dileteantismul și nehotărârea factorului politic. Din terminologia entităților guvernamentale a dispărut termenul „comunicații”, au apărut fantoșe bramburite care au luat, chipurile, sub aripă, sectorul telecom. Au fost numiți în funcții de prim rang persoane fără pregătire adecvată în telecomunicații și secretari de stat pe „culori” și algoritm politic, au fost abilitați în poziții-cheie politicieni fără expertiza specifică sectorului, care și-au pasat grațios responsabilitățile, demonstrând cu vârf și îndesat fie o crasă lipsă de interes, fie nepriceperea atunci când au fost discutate și adoptate pe genunchi, cu uriașă presiune politică și opoziție zadarnică, unele măsuri legislative (OUG. 114/2018, Decretul 687/11.06.2021 și Legea 163/11.06.2018 sau OUG 119/2022).
În al doilea rând, vorbim despre un context geomilitar și economic vitreg și necruțător. Șocul inflației de 16% și al costurilor cu energia lovesc din plin sectorul, care se resimte din plin, fără a raporta deocamdată impactul. Deși nu au existat încă anunțuri oficiale, este de așteptat ca respectivele costuri cu energia să ajungă la 12-15%, fiind în creștere. Într-o piață saturată, cu tarife modice și exigențe mari, creșterea va fi complicată. Nimeni nu se așteaptă la cross-selling și un salt al vânzărilor pe timp de criză. Pe cale de consecință, scumpirile deja comunicate pentru tarife (vezi cazul Vodafone) vor fi, desigur, o veste proastă, iminentă, pentru clienți și furnizori.
În al treilea rând, prefacerile din piața telecom nu au fost neapărat de bun augur. Reașezarea competiției, preluările succesive ale UPC de către Vodafone și a Telekom Romania Comunication de către Orange au schimbat major datele problemei. În mod natural, noile echipe de management ale Vofaone România sau Telekom Mobile au avut și mai au de bifat puncte în cursa lor de acomodare și înțelegere a realităților românești, în comunicarea lor pe verticală și orizontală.
Revenind în sfârșit la subiect, trebuie spus că deși formal și oficial licitația 5G a intrat în linie dreaptă luna aceasta, lucrurile sunt foarte departe de rezolvare, cu un final pe potriva dorințelor și așteptărilor. MarketWatch a reamintit odiseea cincinală a licitației într-un material cuprinzător din ediția trecută, dar impasul real e departe încă de atenția publică, copleșită de problemele de strictă și stringentă actualitate.
Beneficiile noului standard 5G merită pe scurt enumerate: viteză majorată de transfer de date, latență mică a streaming-ului, carepermite conducerea de la distanță a diferitelor procese, cu aplicabilitate în întreaga economie și societate: industrie, transport, agricultură, telemedicină, educație, administrație, rețele private, orașeinteligente etc.
Procedura de selecție organizată și anunțată public în sfârșit de ANCOM se referă la acordarea drepturilor de utilizare a frecvențelor radio în condiții de neutralitate tehnologică. Cele 4 rețele mobile din România utilizează în prezent o cantitate de 770 MHz de spectru radio pentru furnizarea serviciilor către utilizatori. Licitația de spectru pentru implementarea 5G vizează alți 350 MHz. Practic, acest lucru înseamnă o creștere cu 50% a spectrului disponibil pentru comunicații mobile ultra-rapide: 295 MHz disponibili imediat după licitație, iar alți 55 MHz disponibili începând cu 2026. Conform anunțului, entitățile interesate să participe la licitaţie pot depune dosarul de candidaturăpână la 27 octombrie 2022, comisia de licitaţie urmând să anunțe până la 31octombrie 2022 candidaţii calificați în etapa următoare, caz în care licitația poate să înceapăpe 8 noiembrie 2022.
Nu spunem mai mult aici, decât că valoarea cumulată a prețurilor de pornire pentru toate benzile de frecvențe scoase la licitație este de 693 milioane de euro, deși niciodată, în nicio altă procedură similară, nu s-au cumpărat toate resursele disponibile. Ratarea unei licitații adevărate, de succes, a fost recunsocută deja, cu jumătate de gură, de Vlad Stoica, preşedintele ANCOM: „Îmi doresc încasări de măcar 450 mil. euro de la licitaţia 5G!”.
De ce un așa rezultat? Fiindcă stresul potențialilor participanți la licitație este major. Fiindcă nu se știe câți dintre ei vor participa la licitație, în contextul expus mai sus. Mai mult, fiindcă operatorii trebuie să schimbe multe dintre echipamentele existente și să crească densitatea infrastructurii fixe şi să instaleze antene în noi locaţii, efortul total fiind estimat la două miliarde de euro în următorii doi ani. Întrucât nu e lămurit monopolul echipamentelor Ericsson după eliminarea din joc a chinezilor și a companiei Nokia, fiindcă nu există încă ghișeul unic online pentru aprobarea lucrărilor de infrastructură, astfel că licențele pot deveni inutile dacă operatorii nu vor putea instala rapid site-uri cu antene asumate prin caietul de sarcini. Fiindcă prețul de pornire este mare și nu stimulează cu reduceri, pe etape, asumarea unei acoperiri mai mari. Fiindcă nicăieri nu s-a vorbit despre despăgubirile care să acopere aplicarea legii 5G. Deoarece decidenții nu înțeleg faptul că rolul lor nu se rezumă doar în încasarea contravaloarii licențelor 5G, că trebuie să asigure condiții pentru implementarea cu succes a acestei noii tehnologii, a unui proiect-pilot 5G care privește orașe inteligente, sănătate, educație, rețele particulare!
Nădăjduim ca lucrurile să se descâlcească, să se rezolve favorabil. Gurile rele spun că această licitație e „bomboana” de pe coliva industriei. Noi ne împreunăm mâinle întru speranță: nu colivă – tort să fie!
Parerea ta conteaza: 
O agendă digitală a României 2030 ruptă pe la colțuri
