Revista >> Noiembrie 2022 [Nr. 249] >> Interviu

Ministrul Sebastian Burduja: „În acest moment prioritatea zero pentru cercetare este adoptarea noului Program Nucleu”

Alexandru Batali

14 Noiembrie 2022

Sistemul românesc de cercetare şi inovare se află în faţa unui complex proces de reformare, conceput să asigure creşterea competitivităţii sale în raport cu provocările şi transformările majore de pe scena europeană şi cea internaţională. Într-un interviu acordat revistei Market Watch, Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, răspunde tranşant ori nuanţat, acompaniat de forţa argumentelor, unor întrebări legitime, adesea incomode, care frământă în această perioadă comunitatea ştiinţifică din România. Un interviu separat, pe componenta de digitalizare, sperăm să publicăm într-una din edițiile viitoare.

„Avem ocazia să facem o resetare a domeniului pe baze corecte”

Domnule ministru, aveţi misiunea ingrată de a continua o cursă în care România se află pe ultimele poziţii în Europa (finanţare cercetare, clasament inovare), de a recupera timpul pierdut şi de a ajunge într-o zonă onorabilă, chiar performantă. Veţi însoţi cercetarea pe o perioadă, din păcate, limitată, dar amprenta dumneavoastră poate fi fundamentală. Cum contribuiți la parcursul însănătoşirii domeniului, comparat adesea cu un bolnav aflat la reanimare?
Pornim de la conştientizarea faptului că sistemul românesc de cercetare şi inovare se află într-un moment de inflexiune. Pe de o parte cercetarea nu mai poate evolua în modul actual de funcţionare. Este binecunoscută butada atribuită cel mai adesea lui Albert Einstein, potrivit căreia „nebunia înseamnă să faci același lucru în mod repetat și să te aștepți la rezultate diferite”. Drumul pe care se află cercetarea noastră nu mai era viabil. Pe de altă parte avem ocazia să facem o resetare a domeniului pe baze corecte. Avem recomandările Comisiei Europene cuprinse în raportul Policy Support Facility – PSF, care nu aduce elemente neapărat noi, ele regăsindu-se și în evaluări anterioare, cum este de pildă analiza funcţională efectuate de Banca Mondială în urmă cu aproximativ 10 ani. Este bine însă că le pune pe tapet într-un mod în care trebuie să le îndeplinim în proporţie de 80%, aşa cum România şi-a asumat într-unul din jaloanele din PNRR.

Aspectele de bază pe care le urmărim vizează consolidarea spaţiului de cercetare românesc, astfel încât să existe o coerenţă în arhitectura instituţională, în modul în care institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, institutele Academiei Române şi institutele din universităţi colaborează, fac proiecte comune, abordează teme de interes. Prioritizăm partea de meritocraţie prin punerea la dispoziţie a mai multor resurse pentru cei care au demonstrat că performează - renunţând la abordarea „ puţin pentru toată lumea, să nu se supere nimeni” - şi prin motivarea resursei umane, inclusiv capacitarea românilor din diaspora ştiinţifică.

Până acum, de-a lungul a 6 luni de când mi-am început mandatul, am reuşit să deblocăm nişte subiecte care creează premisele unui început reușit. În primul rând, adoptarea Strategiei Naţionale de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027 (SNCISI), în al doilea rând adoptarea Planului Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2022-2027 (PNCDI IV) şi, în al treilea rând, iminent, aprobarea Programului Nucleu prin Hotărâre de Guvern. Practic Strategia şi Planul asigură pentru prima dată o abordare coerentă a sistemului de CDI, prin care toate instrumentele de finanţare ale domeniului sunt tratate într-un mod integrat, unitar, şi sunt corelate cu obiective strategice, cu rezultate şi impact

Apreciaţi totodată, cu ocazia lansării SNCISI, faptul că aceasta reprezintă și un vârf de lance pentru dezvoltarea României, o viziune de creștere economică a țării, pe baza investițiilor cu valoare mare adăugată și productivitate accelerată.

E o concluzie firească a oricărui economist. Economia unei ţări înseamnă investiţii în creşterea productivităţii individuale și în creşterea populaţiei. Dacă pârghia demografică nu ne este la îndemână, atunci suntem obligaţi să acţionăm pârghia productivităţii individuale, care înseamnă exact investiţii în cercetare şi inovare.

„Tot ce ne-am asumat am reuşit să ducem la îndeplinire”

Şi în ciclul 2014-2020 am avut o Strategie şi un Plan bune, dar operaţionalizarea a început târziu, nu s-au respectat etapele, rezultatele și ţintele au avut de suferit… Este nevoie de un pact politic pentru a nu modifica şi afecta parcursul, odată ce domeniul ajunge pe mâinile altor conducători? Ce garanții avem că rămânem pe traseu şi nu ieşim din nou în decor?
Cercetarea şi inovarea sunt priorităţi care depăşesc graniţele unei singure abordări politice. Prin lidership-ul pe care prim-ministrul Nicolae Ciucă l-a avut şi îl are, a asigurat cercetării româneşti o poziţie mai bună în faţa altor domenii. S-a exprimat în mod public în acest sens, dar şi cu privire la resursele alocate, la bugetul disponibil pentru 2023 şi anii viitori. În tot ceea ce am întreprins, prim-ministrul Nicolae Ciucă ne-a fost alături. Cu alte cuvinte există toate premisele pentru a putea pune în operă resetarea cercetării şi inovării romaneşti.

Mai este un instrument foarte important care provine tot din PNRR. Există fonduri pe Componenta 9 de cercetare, cu apeluri deja lansate. Mă refer la Investiţia 8, în valoare de 168 milioane de euro, care vizează atragerea resurselor umane înalt specializate din străinătate, care sper să fie majoritar români; Investiţia 9, care asigură sprijin pentru posesorii de certificate de excelență primite la competiția pentru burse individuale Marie Skłodowska-Curie, bugetul disponibil fiind de 8 milioane de euro, și Investiţia 5 privind instituirea şi operaţionalizarea centrelor de competență. Avem la dispoziţie aceste fonduri, dar şi presiunea timpului în cursa de a livra aceste lucruri.

Revenind la întrebare, garanţia faptului că vom păstra linia directoare este munca depusă până acum în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID). Tot ce ne-am asumat am reuşit să ducem la îndeplinire într-un ritm infernal.

„Prioritatea zero este adoptarea noului Program Nucleu și acoperirea cheltuielilor fundamentale ale cercetării la începutul anului viitor”

Aveţi şi dezavantajul de a porni în noul ciclu strategic cu o întârziere de aproape doi ani. Pentru a recupera timpul pierdut şi reda încrederea cercetătorilor, ne puteţi spune când vom avea un calendar clar al competiţiilor naţionale pe diferite instrumente de finanţare?
Prioritatea zero în acest moment este adoptarea noului Program Nucleu prin Hotărâre de Guvern deoarece de această acţiune depinde acoperirea cheltuielilor fundamentale ale cercetării, inclusiv salariile cercetătorilor. Nu vrem să pornim anul 2023 cu sincope în ceeea ce priveşte acoperirea acestor cheltuieli. De aceea mă străduiesc şi a existat un proces extrem de complicat de avizare, de aprobare a unor componente care ţin de sfera ajutorului de stat, astfel încât să putem avea această Hotărâre de Guvern adoptată în timp util. Consider că HG-ul poate fi adoptat în următoarea săptămână (n. red: 14-18 noiembrie 2022), astfel încât să lansăm competiţia, să primim proiecte, să le evaluăm şi să putem contracta până la finalul anului calendaristic.

„Vom prioritiza meritocrația şi eficientizarea cheltuielilor”

Noul Program Nucleu ce îmbunătăţiri majore va aduce?
Noul Program Nucleu include o listă de criterii de performanță şi acordă o pondere mult mai mare componentei de transfer tehnologic, în concordanţă cu recomandările experţilor Comisiei Europene, care au semnalat faptul că în România se face mult prea multă cercetare fundamentală. Institutele care îndeplinesc condiţia de stimulare a transferului de tehnologie în economia reală şi aduc valoare adăugată în această direcție sigur vor fi premiate şi vor beneficia de o alocare financiară mai mare. Practic, de la un sistem în care toate institutele aveau asigurate funcţionarea pentru o perioadă de 4 luni, ajungem la un sistem variabil în care cei mai buni vor avea acoperit minim dublul acestei perioade, adică 8 luni, iar cei care nu performeaza vor trebui să găsească singuri soluţii de menţinere în activitate.