Revista >> Noiembrie 2022 [Nr. 249] >> Interviu

Ministrul Sebastian Burduja: „În acest moment prioritatea zero pentru cercetare este adoptarea noului Program Nucleu”

Alexandru Batali

14 Noiembrie 2022

Vom face cu siguranţă o prioritizare a investiţiilor şi competiţiilor în funcţie de complexitate lor şi de calendarul prin care putem dispune de aceşti bani. Pentru că există riscul de a avea credite bugetare mai mari ca în anii precedenţi şi la prima rectificare să se constate că avem o execuţie mică, ceea ce ar atrage după sine o rectificare în minus, bazată pe considerentul că nu putem atrage banii puşi la dispoziţie.

Mai întâi este în interesul nostru şi al sistemului să demonstrăm că putem evalua, contracta şi începe implementarea proiectelor, că avem capacitatea de a absorbi eficient banii alocaţi.

În orice caz, probabil la începutul anului viitor vom avea un calendar al lansării competiţiilor naţionale, tocmai din dorinţa de a respecta nevoia de predictibilitate a comunităţii ştiinţifice. Nu va fi simplu pentru MCID să-şi asume un calendar multianual atâta timp cât nu are garanţia unor credite bugetare pe mai mulţi ani de zile, dincolo de ce există în Legea bugetului, unde poate nu sunt cele mai generoase alocări. Dar am toată disponibilitatea de a ne asuma cât mai curând, în limitele cadrului legal, un calendar competiţional.

„Pentru activități de cercetare ținta în 2023 este de 0,4% din PIB”

Din cele 60 de miliarde de lei previzionate pentru noul ciclu, dacă luăm în calcul extinderea sa cu 2 ani, rezulta un buget anual disponibil de aproximativ 8,5 miliarde de lei. Cât estimaţi că va fi bugetul în 2023?
Ţinta pe care ne-am propus-o până la sfârşitul anului viitor, pe execuţia bugetară din 2023, este să fim la 0,4% din PIB, ceea ce înseamnă o dublare a bugetului cheltuit efectiv cu activităţi de cercetare în România.

„Vom regla toate problemele existente cu ESA. Cu diplomaţie vom reuşi să intrăm în consorţiul ELI-ERIC”

În ceea ce priveşte perspectiva europeană, care sunt paşii concreţi prin care România va putea împlini dezideratul de includere a ELI-NP în cadrul ELI-ERIC sau obligaţiile legate de plata contribuţiei către Agenţia Spaţială Europeană (ESA)?
În relaţia cu ESA cel mai important obstacol a fost depăşit, pentru că am plătit aproape 66 de milioane de euro din restanțele acumulate în perioada 2017-2019 şi ne-am recăpătat dreptul la vot în cadrul celei mai prestigioase organizaţii europene din domeniul tehnologiei şi cercetării spaţiale. Am evitat astfel riscul de excludere a cercetătorilor români din proiectele ESA şi, în al doilea rând, avem dreptul unui vot, la fel ca toate statele membre, prin care putem influenţa procesul decizional şi avem posibilitatea să alegem cu mare grijă programele la care România doreşte să contribuie. Port un dialog constant cu ESA, vom regla toate problemele existente, iar la întâlnirea interministerială din 22-23 noiembrie voi participa personal. Pe viitor vom face o evaluare care să ne permită să ne întindem cât ne ţine plapuma, în sensul de a nu mai face angajamente bugetare ce nu pot fi duse la îndeplinire.

În ceea ce priveşte ELI-NP, este un efort şi un dialog continuu cu partenerii din consorţiu, iar progresele sunt remarcabile: a existat deja un apel lansat de ELI-NP pentru ceilalţi membri ai consorţiului, sunt cercetători din componenţa sa care deja au aplicat şi vin şi fac experimente la Măgurele. Asistăm la o însănătoşire accelerată a relaţiilor. Cu diplomaţie vom reuşi să intrăm în consorţiul ELI-ERIC, bineînţeles mai întâi în calitate de observatori.

Obiective majore

Înainte de a lăsa să cadă cortina peste acest interviu, este important să menţionăm obiectivele semnificative pe care vi le-aţi fixat în actualul mandat pe componenta de cercetare.
Ducerea la îndeplinire a reformelor asumate şi asigurarea unor resurse suficiente pentru cercetarea românească, în paralel cu valorificarea superioară a rezultatelor domeniului şi în acord cu principiile după care doresc să ne ghidăm: meritocraţie, predictibilitate, încurajarea colaborărilor şi proiectelor cu impact crescut, creşterea participării internaţionale a României în special în programul Horizon Europe. Ţin foarte mult şi la implicarea diasporei ştiinţifice în conectarea României la agenda globală de cercetare. Din această simbioză a experienţei cercetătorilor din străinătate cu cei din ţară cred că se nasc lucruri foarte importante: acces sporit la cunoaştere, la resurse şi proiecte comune.