Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Pe frontul IT nimic nou. Privirile rămân către Vest

17 Noiembrie 2022



Datele analizelor ANIS asupra industriei IT pe 2022, publicate la începutul lunii noiembrie, au confirmat majoritatea prognozelor. Valoarea generată de IT în economia României depăşeşte 9miliarde euro, cu o pondere de7% în PIB. Remarcabil estecă în ultimii ani sectorul de software și servicii IT a crescut de circa trei ori mai rapid decât economia națională, cu un ritm anual de 15-17%. Printre catalizatori: pandemia şinevoia de digitalizare, în ambele cazuri condimentate cudouă arome relevante: nearshoring și outsourcing.



În mod evident, România lucrează pentru export. Cifrele arată că 60% din venituri provin din export de tehnologie și servicii IT. Creşterea a fost de 2.5 ori în ultimii cinci ani, iar pe export de servicii asociate cercetării şi dezvoltării valorile arată o triplare, de la 200 la 600 de milioane de euro. Toate companiile vor să aibă clienţi externi, pentru că există o cerere foarte mare (accentuată şi de criză ucraineană), dar şi pentru că aceste contracte sunt mai bănoase. Câţiva antreprenori mi-au mărturisit că, după ce au avut câteva proiecte de test pentru parteneri din Vest, au decis să se concentreze exclusiv pe această piață.
Ce am remarcat în 2022 este că tot mai multe companii fac uşor trecerea de închiriere de programatori (staffaugmentation) către servicii de dezvoltare software cuvaloare adăugată mai mare. Este vorba de proiecte care incud big data, AI, blockchain, cloud şi mobilitate şi componente multiple de consultanţă şi analiză, dezvoltare, testare etc. Pe platforma Clutch (un portal de recrutare a furnizorilor de servicii IT) a crescut numărul companiilor româneşti cu 10-50 angajaţi care îşi prezintă oferta către piaţa globală. Mulţi specialişti IT români (companii sau echipeinterne) locale lucrează pe bani buni pentru succesul unor afaceri din Vestul Europei. Spre exemplu, Victoria Secret a plătit 400 de milioane pentru preluarea site-ului online AdoreMe (ambele companii sunt americane), motivată cu precădere de asset-urile tehnologice şi digitale pe care AdoreMe le dezvoltă în exclusivitate la București.
Domeniul IT-ul are deja un nivel ridicat de notorietate, alimentat atât cu medii salariale superioare altor domenii, dar şi cu poveştile despre unicorni şi antreprenori fantastici. Salariile sunt mari pentru că şi domeniul este profitabil. Datele ANIS arată o productivitate de peste 60.000 euro/angajat/an, ceea ce înseamnă că e bine atât pentru angajaţi, cât şi pentru antreprenori. Asta face ca tot mai mulţi tineri să-şi dorească să devină IT-işti, în orice accepţiune a termenului, dar şi că numărul companiior tech este în creştere constantă. În mod curent , piața are circa 21.847 de firme (număr mare de micro-întreprinderi), avândo creștere de 60%.
Lipsa de resurse umane rămâne principalul factor care frânează dezvoltarea pieţei. Chiar dacă numărul angajaţilor a crescut în fiecare an cu 8-9.000 de oameni, cererea este mult mai mare. La o conferinţă recentă organizată de CIO Council, cel puţin doi CIO au mărturisit căfără să contracteze echipe de programatori din Asia nu arfiputut să finalizeze la timp proiecte majore de digitalizare. Un alt aspect pe care mi l-a relatat un antreprenor din IT estecă primeşte frecvent solicitări de la clienţii din Vest pentru a prelua coordonarea şi relaţionarea cu programatorii din India. Este o opţiune de scalare ce poate depăşi limita organică a pieţei locale în materie de resurse umane.
Putem ieşi din acest scenariu, în care dezvoltarea pieţei este direct proporţională cu resursele umane implicate? Este o dorinţă veche de când industria, dar pentru care ochii sunt ațintiți tot către Vest.
Unicornii nu apar în fiecare zi, deşi ştirile abundă în lansăritehnologice şi investiţii în startup-uri.
La nivel naţional, banii pentru cercetare sunt puţini, circa0,17% din PIB, dar autorităţile promit că vor acorda o atenţie mai mare ecosistemului antreprenorial din IT. Dacălegislația ar urmasă fie elaborată de Ministerul Digitalizării, baniiarveni tot din Vest. Mai exact, 60 de miliarde lei prin PNRR, pentru intervalul 2023-2030. Deocamdată sunt doar vorbe șiaşteptări, rămâne să vedem cum vor arăta concret planurileşi cum se vor reflecta aceştibani în ritmul de lansare a unor produse tech noi, acreșterii numărului de brevete/inovaţii, a prelungii ciclului de viaţă a start-up-urilor etc.
Nu ştiu dacă vom ajunge o fabrică de unicorni şi nici nu cred că este un obiectiv cu sens. Însă acest motor odatăpus în funcţiune va alimenta piaţa IT locală cu specialişti, idei, proiecte, clienţi şi implicit plusvaloare pentru economia naţională.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite