Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Cercetare si Invatamant superior >> Stiri si Evenimente

Prima cercetare consistentă pe tema rezilienței sistemului de guvernanță a României

13 Decembrie 2022



În perioada 14 septembrie – 5 octombrie 2022, Universitatea din București a realizat primul sondaj consistent privind reziliența națională în România.
Cercetarea s-a desfășurat pe baza unui nou instrument construit de cercetătorii Universității din București în cadrul unui proiect finanțat prin grantul CNCS-UEFISCDI, PN-III-P4-ID-PCE-2020–1076 și a fost implementată de INSCOP Research.
Așa cum arată prof. univ. dr. Dragoș Paul Aligică în legătură cu instrumentul construit de cercetătorii Universității din București, „avem de acum înainte la dispoziție un instrument național la standardele frontierei cercetărilor internaționale în domeniu. Sperăm ca de acum înainte să putem aplica anual instrumentul și astfel să putem construi – alături de indicatorii naționali deja cunoscuți privind economia, democrația sau opțiunile electorale – și o serie de date statistice și o bază de date privind aspecte esențiale ale rezilienței naționale. Evoluțiile din ultimii ani au demonstrat că este foarte important să anticipăm și să înțelegem diferitele aspecte social-economice și de guvernanță care se pot constitui fie în elemente de vulnerabilitate, fie în puncte forte pentru societatea noastră, dacă și când vom fi confruntați cu șocuri sau turbulențe majore interne sau externe”.
Astfel, rezultatele cercetării evidențiază principalele îngrijorări și amenințări percepute de cei intervievați:
• extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina: 65%
Întrebați în ce măsură sunt îngrijorați de extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina, 29,9% dintre participații la sondaj spun că sunt foarte îngrijorați de o astfel de perspectivă, 35,5% destul de îngrijorați, 19,9% nici îngrijorați, nici liniștiți, 7,5% destul de puțin îngrijorați, iar 6,3% deloc îngrijorați. Ponderea non-răspunsurilor este de 0,9% din total eșantion.
Tind să fie mai îngrijorate de extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina mai ales următoarele categorii de populație: femeile, persoanele peste 60 de ani, pensionarii, persoanele fără ocupație, locuitorii din mediul urban (cu excepția Bucureștiului), respectiv din regiunile Vest și Sud-Est. Tinerii, cei cu un venit mai ridicat și locuitorii din București sunt mai puțin îngrijorați decât restul populației de extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina.
• situația economică a familiei proprii: 59%
20,4% dintre români se declară foarte îngrijorați de situația economică a familiei lor, 38,3% destul de îngrijorați, 25,3% nici îngrijorați, nici liniștiți, 10,3% destul de puțin îngrijorați, iar 5,3% deloc îngrijorați. 0,4% din total eșantion nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Cercetarea evidențiază faptul că persoanele mai în vârstă, cei cu un nivel de educație mai scăzut, pensionarii, cei fără ocupație, cei cu un venit mai redus, locuitorii din mediul urban (cu excepția Bucureștiului) se declară foarte și destul de îngrijorați de situația economică a familiei lor într-o proporție mai mare decât restul populației. Se declară destul de puțin sau deloc îngrijorați de situația economică a familiei lor mai ales: tinerii sub 30 de ani, cei a căror familie include un singur membru, cei cu studii superioare, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din București.
• pericolul COVID la adresa sănătății: 33%
11,1% dintre români se declară foarte îngrijorați de pericolul COVID la adresa sănătății lor, 22,5% destul de îngrijorați, 27,9% nici îngrijorați, nici liniștiți, 15,8% destul de puțin îngrijorați, iar 21,9% deloc îngrijorați. 0,7% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Rezultatele studiului arată că sunt foarte și destul de îngrijorați de pericolul COVID la adresa sănătății lor mai ales: persoanele peste 60 de ani, pensionarii, cei cu un venit mai redus, locuitorii din regiunile Nord-Est și Vest. Cei cu vârsta între 30 și 45 de ani, cei din familii cu cel puțin 4 membri, întreprinzătorii/liber profesioniștii, locuitorii din regiunea Sud-Est sunt mai puțin îngrijorați de pericolul COVID la adresa sănătății lor decât restul populației.
De asemenea, rezultatele sondajului pun în evidență și următoarele aspecte:
• 38% dintre cei intervievați consideră că localitatea lor este pregătită pentru situații de urgență și de criză, în timp ce 25% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 32,9%% sunt în dezacord parțial sau total;
• aproximativ 45% dintre participanții la sondaj consideră că Armata Română are capacitatea de a apăra România, 25,3% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 27% își exprimă dezacordul parțial sau total;
• o treime (34%) dintre cei intervievați crede că în caz de stare de urgență sau criză națională mass-media (televiziuni, radio, ziare, internet) își vor face datoria cum trebuie. 28,5% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 33,7% își exprimă dezacordul parțial sau total. Ponderea non-răspunsurilor este de 3,1% din total eșantion;
• peste jumătate dintre cei intervievați (52,6%) nu au încredere că în caz de criză națională partidele politice își vor face datoria cum trebuie, în timp ce 21,8% dintre respondenți declară că sunt de acord, total sau parțial, cu afirmația „În caz de criză națională, cred că partidele politice își vor face datoria cum trebuie”;
• unul din 3 români (32%) consideră că în caz de criză națională conducerea țării va lua deciziile corecte, având capacitatea să conducă țara, în timp ce 29,4% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 36,4% își exprimă dezacordul parțial sau total;
• aproape 40% dintre români spun că atunci când au probleme și sunt la greu, familia lor se bazează întotdeauna sau foarte des pe ajutorul comunității religioase din care fac parte, 22,4% uneori sau foarte rar, iar 37,5% niciodată;
• 28% dintre cei intervievați cred că în caz de război, cutremur sau alte calamități familia lor are capacitatea sa găzduiască refugiați sau sinistrați, 24,3% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 44,4% își exprimă dezacordul parțial sau total;
• aproximativ 1 din 4 români (25%) declară că nu are rude sau prieteni în alte localități sau altă țară la care să se poată refugia în caz de război sau calamitate, 23,7% precizează că au rude sau prieteni la care pot apela la țară, 12,1% la oraș, 27,3% atât la țară, cât și la oraș, 10,5% în altă țară;
• unul din patru respondenți (25%) spune că în ultimele șase luni a trimis alimente sau bunuri de consum rudelor din altă localitate, în timp ce 74,1% afirmă contrariul;
• majoritatea populației consideră că relațiile dintre românii majoritari și minoritățile etnice/naționale sunt bune, doar în jur de 15% sunt de părerea contrarie;
Datele au fost culese în perioada 14 septembrie – 5 octombrie 2022 utilizând metoda interviurilor față-în-față. Eșantionul multistadial stratificat a cuprins 1.500 de persoane, fiind reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația rezidentă și neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,6%, la un grad de încredere de 95%.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite