.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Unora le place Linux-ul
Este o lume ciudata, în care, daca te simti în stare, îti poti crea propriul sistem de operare, în care poti sa modifici orice program dupa pofta inimii, în care regula de baza este sa lasi codul la vedere, în asa fel încat si altii sa fie liberi sa faca ce vor. Aceasta este lumea Open Source, în care „free software“ se citeste cu „free“ ca în „freedom“, iar nu ca în „free beer“. Desi gratuitatea este o alta trasatura esentiala a acestei lumi. Pe planeta Open Source, Linux este tribul cel mai numeros.
„Hello, this is Linus Torvalds, and I pronounce Linux as Linux!“
Puteti gasi un fisier audio cu aceste cuvinte pe nenumarate site-uri (de pilda, la adresa http://www.paul.sladen.org/ pronunciation/). Linus Torvalds (foto) este legendarul initiator al sistemului de operare Linux, înca de pe cand era student la Universitatea din Helsinki, în 1991.
De atunci încoace, „miezul“ (kernel-ul) Linux a trecut prin nenumarate avatare, fiind baza a zeci de „arome“ (flavours), acele sisteme de operare cunoscute sub numele comun de „distributii Linux“. Enumar în continuare cateva dintre acestea, într-o ordine absolut aleatorie: Debian, Slackware, Fedora, Mandriva, RedHat, Suse, Ubuntu, DSL (Damn Small Linux), Knoppix, CentOS. Prolificitatea pare a fi principala trasatura a comunitatii Linux, alaturi de un activism sustinut si de o colaborare permanenta între membrii ei. Organizarea spontana a comunitatilor de voluntari tine de ceea ce a fost numit „modelul de dezvoltare“ Open Source. Aparent, totul se desfasoara haotic în aceasta lume. Proiectele Open Source apar peste noapte, în jurul lor se coaguleaza subit grupuri de pasionati cu interese comune, dezvoltarea proiectelor este fulgeratoare, dinamica ei lasandu-i visatori pe adeptii managementului clasic. Organizarea comunitatilor este policentrica, frizand anarhia. Totusi, eficacitatea este la cote înalte. Amplu documentat în literatura de specialitate (eseul „Catedrala si bazarul“ al lui Eric S. Raymond este cel mai cunoscut), acest model de dezvoltare nu poate decat sa uimeasca prin calitatea si complexitatea rezultatelor si, nu în ultimul rand, prin viteza de reactie a comunitatii Open Source la orice stimul extern. In aceasta privinta, sa amintim doar timpul de reactie la erorile sau vulnerabilitatile descoperite în programele cu sursa deschisa: de obicei, comunitatea aceasta anarhica si dezorganizata rezolva problema în cateva ore.
De ce aleg unii Linux?
Iata în continuare doar cateva dintre motivele pentru care ati putea lua în calcul utilizarea unui sistem de operare din familia Linux. Toate sunt culese de pe forumurile utilizatorilor. Comunitatea „linuxarzilor“ este foate mandra de aceste trasaturi ale sistemului lor preferat.
* Linux este „de încredere“ - Sistemele Linux pot rula ani de zile fara probleme. Multi utilizatori n-au vazut niciodata „o cadere de sistem“.
* Linux nu are cerinte mari - Poate fi instalat pe aproape orice computer. Un procesor de 700-800 Mhz se dovedeste în cele mai multe cazuri suficient.
* Linux este gratuit - Poti descarca o distributie de pe Internet si o poti instala pe cate calculatoare vrei. Acelasi lucru este valabil si pentru cele mai multe programe care pot rula pe un sistem Linux.
* Asistenta pentru Linux este probabil cea mai operativa - Deschizi browserul si pui o întrebare pe un forum de entuziasti Linux. Raspunsul vine cvasi-instantaneu. Desigur, trebuie sa poti formula o întrebare coerenta. Dar sa presupunem ca toti stim asta. In plus, nu te costa nimic: raspunsul vine de la oameni care nu sunt platiti pentru asta.
Parerea ta conteaza: 
Industria alimentara fata in fata cu integrarea
