Revista >> Martie 2023 [Nr. 252] >> Antreprenoriat

2023: reset sau restart pentru ecosistemul inovativ românesc?

Alexandra Cernian - Conferentiar universitar, Facultatea de Automatica si Calculatoare

15 Martie 2023

Start-up-urile românești au atras investiții în valoare totală de 102 milioane de euro în 2022, potrivit Romanian Venture Report, în scădere față de 2021, când au fost investiţi aproape 117 milioane de euro. Totuși, raportul prezintă situația într-o notă pozitivă şi susține o creștere a investițiilor, explicând că 2021 a fost influențat de investiția de 51 de milioane euro ridicată de Fintech OS. Astfel că, în analiză comparativă de anul trecut, investiția în Fintech OS nu este inclusă, ceea ce reduce valoarea investițiilor din 2021 la 66 milioane de euro. Dacă excludem această rundă în afara marjei obișnuite, 2022 a avut o performanță cu 68,5% mai bună decât 2021.

Feedback-ul investitorilor este însă destul de reținut, aceștia manifestând un nivel crescut de prudență, arată o analiză publicată de grupul de investitori TechAngels. Membrii TechAngels, cea mai extinsă rețea de investitori de tip angel din România, consideră anul 2022 ca fiind un an de reset, conform unui sondaj intern, iar mai puțin de 15% dintre aceştia apreciază că anul trecut a fost unul bun. Investițiile cumulate realizate de membrii TechAngels, în 2022, au fost de 5,68 milioane de euro - o scădere cu 36% față de anul record 2021, când au investit aproape 9 milioane de euro. Mălin Ștefănescu, președintele asociației, crede că acest trend de precauție se va menține în 2023, în actualul context geo-politic şi economic, şi consideră că vor fi favorizate startup-urile în care deja s-a investit, deci vom vedea mai degrabă runde follow-up decât investiții noi.
Cu toate acestea, România se clasează pe locul 5 din Europa Centrală și de Est în topul investițiilor ridicate de start-up-uri în 2022, după Estonia, Cehia, Croația și Polonia, potrivit Romanian Venture Report. Alte aspecte interesante arata că:
● Volumul tranzacțiilor de tip seria A aproape s-a triplat în 2022, depășind 42 milioane de euro faţă de 15,3 milioane de euro în 2021. Numărul acestor runde s-a dublat, ajungând la 6 în 2022, faţă de 3 în 2021, în timp ce cele mai mari 3 tranzacții din 2022 - Druid, Digitail și Bware Labs - reprezintă 30% din volumul total de tranzacții din 2022. Acesta este unul dintre cei mai importanți factori din raport, având în vedere că până în 2021 rundele de serie A erau extrem de slab reprezentate pe piața de capital românească.
● Valoarea tranzacțiilor de tip seed a crescut cu 29%, depășind 56 milioane euro, față de 43 milioane euro în 2021, în timp ce numărul acestor runde a rămas relativ constant – 48 în 2022 versus 47 în 2021, ceea ce arată că a crescut valoarea medie a unei runde.
● Valoarea tranzacțiilor pre-seed a scăzut cu -15,9%, de la 3,3 milioane de euro în 2021, la 2,7 milioane de euro în 2022. Numărul acestor runde a rămas constant, de la 20 de tranzacții în 2021 la 19 tranzacții în 2022, însă valoarea medie a tranzacțiilor a scăzut cu 11,5%.
● Cele mai mari runde au fost ridicate de Druid, Digitail, Bware Labs, Sessions,
Bunnyshell, Machinations, NeuroLabs, Cyscale, AdServio și Ogre AI, cu un total de 51,6 milioane de euro, reprezentând mai mult de jumătate (50,8 %) din volumul total al tranzacțiilor din 2022.

Sprijinul ministerului de resort
La finalul anului trecut, ministrul Sebastian Burduja anunța două obiective importante ale Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) în direcția dezvoltării ecosistemului antreprenorial de inovare și tehnologie din România: o legislaţie pentru start-up-urile inovatoare şi un mod de a finanța creșterea acestora din stadii incipiente.
PN 4 - Planul Naţional de Cercetare
Dezvoltare şi Inovare, adoptat la finalul anului trecut, are alocat un buget de 60 miliarde de lei până în 2030. În cadrul acestui plan există şi un program pentru inovaţie, carearealocat un buget de 6 - 12 miliarde de lei (10 - 20% din bugetul PN4).
Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027 prezintă o viziune 2030, în care se produce o mobilizare amplă a întreprinderilor către inovare, şi o serie de acțiuni şi ținte propuse în acest sens.
Obiectivele stabilite sunt următoarele:
1. Susținerea și încurajarea colaborării între organizațiile de cercetare și mediul privat pentru implicarea în proiecte de inovare și valorificarea rezultatelor – cu următoarele ținte asociate:
● România va progresa de la statutul de inovator emergent (2021), la cel de inovator moderat, conform European Innovation Scoreboard;
● Ponderea întreprinderilor care introduc produse şi/sau inovative pe piață va crește la 6% (media UE27 fiind 13% în 2018). Ponderea IMM-urilor inovative este foarte scăzută - momentan de 4,6 %, în raport cu media actuală a UE, de 35,6%;
● Numărul de co-publicații public-privat la 1 milion de locuitori va crește de la de 24,5 la 50 (în raport cu 95 media actuală a UE).

Acțiunile propuse pentru atingerea acestui obiectiv prevăd:
– Susținerea proiectelor de colaborare între organizațiile de cercetare și mediul privat.
– Sprijinirea întreprinderilor care lansează produse, servicii noi pe piață, incluzând: (1) Pregătirea lansării unui produs minim viabil (MVP) cu scopul validării de piață; (2) etapa lansării pe piață („go to market”) și (3) sprijinirea dezvoltării continue.
– Susținerea inițiativelor de CDI, venind din mediul public/privat, care doresc să adreseze explorarea și validarea unei idei, cu potențial comercial (pre spin-off-uri).
– Susținerea IMM-urilor, prin finanțarea proiectelor cu grad ridicat de inovare prin oferirea de vouchere de inovare.
– Acordarea de vouchere de brevetare internațională.
– Sprijinirea organizațiilor de cercetare sau consorțiilor.
– Susținerea IMM-urilor pentru dezvoltarea propriilor capacități de CDI.
– Dezvoltarea unui mecanism de inovare deschisă, cu selecție în etape, care răspunde nevoilor de inovare identificate de către sectorul public.

2. Dezvoltarea transferului tehnologic și de cunoștințe la nivel național pentru creșterea vizibilității rezultatelor și impactului în mediul economic – cu următoarele ținte asociate:
● Ponderea întreprinderilor inovative care colaborează cu organizații de cercetare va fi de peste 7% (în 2018 doar 3,5% dintre acestea colaborând cu universități și 1,5% cu institute);
Acţiunile propuse pentru atingerea acestui obiectiv prevăd:
– Asigurarea a unui proces unitar pentru dezvoltarea, managementul și monitorizarea activității de transfer tehnologic la nivel național.
– Susținerea parteneriatelor între organizațiile de cercetare și mediul privat prin facilitarea transferului tehnologic.
– Implementarea unui program de formare profesională la nivel național pentru experții din centrele de transfer tehnologic.

3. Susținerea antreprenoriatului de inovare, cu următoarele ţinte asociate:
● Ocuparea în întreprinderi inovatoare se va majora de la 2,6% la 5% (media UE fiind de 11,8% în 2018).

Acţiunile propuse pentru atingerea acestui obiectiv prevăd:
– Susținerea financiară a programelor de incubare și accelerare a start-up-urilor inovative
– Finanțare echilibrată între organizațiile de cercetare și mediul privat, program de co-participare la fondurile autohtone de capital de risc.
– Co-participare publică în fondurile autohtone de capital de risc, inclusiv cele constituite în parteneriat de către universități, institute de cercetare sau consorții create între acestea.
– Susținerea activităților de formare în antreprenoriat de inovare.
– Revizuirea legislației pentru start-up-uri prin alinierea la definiția UE și adoptarea bunelor practici europene din zona start-up-ului inovativ, precum și legislația referitoare la Business Angels, crowdfunding și alte componente cheie în favorizarea atragerii de investiții.
– Dezvoltarea unei comunități a profesioniștilor din organizațiile CDI publice și private care sunt implicați în mod direct în activitatea de inovare

Totodată, în Planul Naţional de CDI 2022 – 2027 este inclus Programul Parteneriate pentru Inovare, care urmărește realizarea de proiecte comune de cercetare - inovare, bazate pe parteneriatul dintre mediul de afaceri și mediul public/privat CDI, sprijinirea accesului actorilor economici la servicii CDI, precum și sprijinirea dezvoltării ecosistemelor de inovare. Finanțările se vor axa pe parteneriate pentru competitivitate, susținerea antreprenorialului inovativ şi inovare deschisă şi transfer tehnologic. Subprogramele incluse în acest program își propun să finanțeze inovații în toate nivelurile de maturitate tehnologică, de la idee la concept funcțional, MVP, prototip validat şi lansare pe piață, şi vor fi lansate în lunile mai-iunie 2023.
Tot anul trecut, MCID anunța că lucrează la înfiinţarea Fondului român de inovare, destinat să susţină cu finanţare start-up-urile în etapa iniţială, când riscul este cel mai mare. Acest sprijin ar avea rolul de a accelera activităţile de cercetare şi dezvoltare, dar în egală măsură şi de a fi o garanţie pentru investitori în rundele ulterioare de finanţare.

Perspectiva unui hub regional de inovare
Finanțarea inovației este esențială pentru creșterea și succesul afacerilor din toate industriile. Cu sprijinul și resursele potrivite, antreprenorii și start-up-urile își pot transforma ideile inovatoare în realitate și pot avea un impact semnificativ asupra lumii. Finanțarea inovației joacă un rol crucial în stimularea progresului. Cu resursele potrivite, posibilitățile de inovare sunt nesfârșite și putem construi un viitor mai bin, plin de idei noi și tehnologii inovatoare. România, prin creşterea sprijnului oferit ecosistemului de cercetare-inovare, are şansa de a deveni un important hub de inovare în regiune.n