Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Pledoarie pentru Inteligența Artificială

15 Martie 2023



Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU) adopta în 1948 Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu votul a 48 din cele 58 de state fondatoare. În același deceniu, se puneau bazele inteligenței artificiale, o multitudine de perspective, abordări și paradigme punându-și amprenta asupra cercetării în domeniu.



Astăzi, inteligența artificială (AI) a atins un punct de hotar în care nu se mai limitează la laboratoare, parcurgând un drum lung într-un timp foarte scurt. De la deciziile guvernelor sau sectorului privat la combaterea problemelor globale, cum ar fi schimbările climatice și foamea în lume, recunoaștem aportul fantastic al AI, care aduce însă și provocări fără precedent. Din acest motiv, toate cele 193 de state membre ale Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) au adoptat în 2021 primul acord global privind Etica Inteligenței Artificiale.
Dincolo de entuziasm sau temeri, am reușit să dezvoltăm o formă de lucru care însumează capacități umane unice. Green eDIH și-a construit misiunea pe acest paradox: considerăm că AI este catalizatorul de care omenirea are nevoie prentru a-și revendica umanitatea și dreptul la prosperitate.

Inteligența Artificială, o idee veche mereu nouă
Ideea unei inteligențe artificiale a fascinat omenirea, fiind aproape la fel de veche ca istoria civilizației, începând cu oameni mecanici în mitologia antică grecească și egipteană, până la literatura Science-Fiction a secolului XX.
În „Eu, Robotul” (titlu original I, Robot), culegerea de povestiri apărute inițial în reviste americane între 1940 și 1950, Isaac Asimov abordează tema interacțiunii dintre oameni, roboți și moralitate. În același deceniu, o generație de oameni de știință, matematicieni și filozofi definiseră deja conceptul de inteligență artificială (AI) care era deja asimilat cultural.
Alan Turing, matematician și informatician britanic, cunoscut pentru crearea Mașinii Turing în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a explorat posibilitatea matematică a inteligenței artificiale, sugerând că mașinile pot folosi informațiile disponibile și rațiunea pentru a rezolva probleme și a lua decizii, așa cum fac oamenii. Acesta a fost cadrul logic al lucrării sale din 1950, Computing Machinery and Intelligence, în care a descris mașini inteligente și cum poate fi testată inteligența acestora. În 1943, Warren McCulloch, neurofiziolog și cibernetician american, împreună Walter Pitts, logician și psiholog cognitiv autodidact, descriau „neuronul artificial McCulloch-Pitts”, primul model matematic al unei rețele neuronale.
Anii de referință pentru nașterea inteligenței artificiale sunt 1955, când Allen Newell și Herbert A. Simon au creat „primul program de inteligență artificială”, care a demonstrat 38 de teoreme matematice din 52, găsind demonstrații noi și mai elegante pentru unele din acestea, și 1956, an în care sintagma „inteligență artificială” a fost adoptată pentru prima dată de informaticianul american John McCarthy la Conferința de la Dartmouth, unde AI a apărut ca domeniu academic în premieră.
Au urmat anii de aur sau entuziasmul timpuriu (1956-1974), când cercetătorii s-au concentrat pe dezvoltarea algoritmilor care pot rezolva probleme matematice. Joseph Weizenbaum a creat primul chatbot în 1966, numit ELIZA, iar în 1972 a fost construit în Japonia primul robot umanoid inteligent, numit WABOT-1.
În 1980, prima conferință națională a Asociației Americane de Inteligență Artificială a avut loc la Universitatea Stanford, urmând apoi câțiva ani în care investitorii și guvernele au oprit finanțarea cercetării AI, din cauza costurilor ridicate și rezultatelor considerate neeficiente. Un moment de referință este anul 1997, când IBM Deep Blue îl învinge pe campionul mondial de șah, Gary Kasparov, devenind primul computer care a învins un campion mondial la șah.
Odată cu intrarea în noul mileniu, AI a pătruns pentru prima dată în case, sub forma aspiratorului Roomba. AI a dus la apariția unor noi modele de afaceri, apărând companii precum Meta (Facebook), Twitter și Netflix, tehnologia având o dezvoltare exponențială în ultimul deceniu, când noțiuni ca Deep Learning, Big Data și Artificial Intelligence au pătruns în vocabularul nostru de zi cu zi.

Provocări și principii de etică
Din momentul în care imaginația umană a cuprins potențialul tehnologiei, au apărut și primele temeri, care au generat discuții despre etică, în literatură, universități și societate. Scriitorul Isaac Asimov enunța în 1942 în literatura sa trei legi ale roboticii: un robot nu poate răni o ființă umană sau, prin inacțiune, nu poate permite unei ființe umane să facă rău; un robot trebuie să respecte ordinele date de ființele umane, cu excepția cazului în care astfel de ordine ar intra în conflict cu Prima Lege; un robot trebuie să-și protejeze propria existență atâta timp cât o astfel de protecție nu intră în conflict cu Prima sau A doua Lege. Dincolo de simplitatea lor, aceste reguli abstracte dovedesc o preocupare pentru etică în relația abstractă om-robot, înainte ca tehnologia să existe.
Astăzi, inteligența artificială a atins un punct de hotar în care nu se mai limitează la literatura Science-Fiction sau cercetare în laboratoare. Cu bună știință sau fără să știm, folosim produse sau servicii care integrează inteligență artificială. De la o posibilă tehnologie a apocalipsei la una care poate contribui la eradicarea unor boli incurabile, AI a parcurs un drum lung în conversația noastră de zi cu zi. De când am evoluat în ființe civilizate, am inventat lucruri care au ajutat la propulsarea civilizației noastre. Roata, Scrisul, Tipografia, Electricitatea, Computerul, Internetul au schimbat lumea în mod semnificativ, într-un fel sau altul. Ce generează astăzi discuții atât de aprinse referitoare la AI? Roata sau presa de tipar sunt tehnologii care au utilizări specifice, concepute pentru a îndeplini sarcini predefinite. Construind o inteligență artificială, se pare că am inventat un inventator – și nu orice inventator, ci unul care are potențialul de a ne depăși în multe.
În timp ce AI continuă astfel să provoace societatea, tehnologia a fost adaptată și implementată în moduri pe care nu le-am văzut până acum. Această transformare este condusă în principal de liderii universităților de top, companii de tehnologie și tehnologi în general. Unele dintre declarațiile lor publice au ajutat oamenii să înțeleagă nu numai impactul AI, ci și beneficiile utilizării unei tehnologii bazate pe AI. Ca în cazul tuturor progreselor tehnologice, inovația tinde să depășească reglementările guvernamentale în domenii noi, emergente, însă pe măsură ce expertiza adecvată se dezvoltă, ne putem aștepta să urmeze mai multe protocoale AI pentru companii, permițându-le să evite orice încălcare a drepturilor omului și a libertăților civile.
În 2021, Organizația ONU pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a adoptat în unanimitate documentul „Recomandare privind Etica Inteligenței Artificiale”. În „Studiul preliminar privind aspectele tehnice și juridice referitoare la dezirabilitatea unui instrument de stabilire a standardelor privind etica inteligenței artificiale”, subliniază că: „ Dintr-o perspectivă etică, IA ar trebui integrată în politicile și strategiile naționale de dezvoltare, bazându-se pe culturi, valori și cunoștințe endogene pentru a dezvolta economiile africane”.
Grupul de experți independenți la nivel înalt instituit de Comisia Europeană, în cadrul OCDE, nu neagă această linie de gândire. Deși recunosc că sistemele AI implică riscuri, experții sunt convinși că „AI are potențialul de a transforma în mod semnificativ societatea. AI nu este un scop în sine, ci mai degrabă un mijloc promițător de creștere a prosperității umane, sporind astfel bunăstarea individuală și societală și binele comun și aducând progres și inovare”.
Cartea albă a Comisiei Europene privind Inteligența Artificială identifică, de asemenea, o serie de riscuri, dar se deschide cu un număr de afirmații favorabile: „[AI] ne va schimba viața prin îmbunătățirea asistenței medicale (de exemplu, un diagnostic mai precis sau o mai bună prevenire a bolilor), făcând agricultura mai eficientă, contribuind la adaptarea și atenuarea schimbărilor climatice, creșterea eficienței sistemelor de producție prin întreținere predictivă, îmbunătățirea siguranței europenilor și în multe alte moduri pe care abia începem să le vedem”.



Abordarea Green Digital Innovation HUB
Provocarea este în primul rând generată de nevoia de a crea o tehnologie de încredere, centrată pe om și bazată pe drepturile omului, pentru a sprijini inovația și progresul, prin creșterea economică. Companiile au investit pentru a stimula automatizarea și luarea deciziilor bazate pe date în organizațiile lor, cu intenția evidentă de a-și crește afacerile. Deși rezultatele sunt vizibil îmbunătățite, companiile se confruntă cu consecințe neprevăzute ale folosirii AI în procesele lor de afaceri, acestea fiind în special rezultatul firesc al designului slab al cercetării inițiale și a seturilor de date părtinitoare.
Pe măsură ce cazuri de rezultate inechitabile au ieșit la lumină, au apărut noi linii directoare, în primul rând din comunitățile de cercetare și știința datelor, pentru a aborda preocupările legate de etica AI. Companiile de vârf au un interes direct în modelarea unor recomandări de etică, fiind conștiente că lipsa de diligență în acest domeniu poate duce la expunere reputațională, de reglementare și legală, fiind totodată costisitoare. Astfel, dincolo de reglementările impuse de guverne și organizații internaționale, nevoia companiilor de a se poziționa pe o piață competitivă, într-o societate educată și exigentă, este cea care va genera reguli de conduită pentru adoptarea AI.
Companiile care fac parte din ecosistemul Green Digital Innovation HUB se confruntă la rândul lor cu toate aceste provocări. Însă, cum inovarea se naște chiar din nevoia de a răspunde la provocări, sunt continuu dezvoltate soluții bazate pe tehnologii digitale. Un astfel de exemplu este iSTEALTH, soluție inovatoare dezvoltată de ENTEX Logic pentru a răspunde la nevoia organizațiilor de a-și proteja afacerea atunci când vine vorba de securitatea și protecția vieții private a clienților, partenerilor și angajaților lor. iSTEALTH folosește AI și algoritmi Deep Machine Learning pentru a elimina datele biometrice și alte date personale din videoclipuri și fotografii, prin estomparea automată a fețelor oamenilor. Cel mai mare avantaj al iSTEALTH este folosirea unei tehnologii de recunoaștere a corpului uman, nu a feței, ceea ce înseamnă că soluția este 100% conformă cu Regulamentul general al Uniunii Europene privind protecția datelor (GDPR).
Societatea poate stabili limite legale pentru a reglementa ceea ce fac toate aceste tehnologii digitale. Însă, oricât ar învăța, mașinile nu pot prelua etica prin învățare, așa cum o fac copiii, astfel încât să fie capabile să ia decizii morale pe cont propriu. Soluții ca iSTEALTH demonstrează că tot tehnologia este cea care poate menține echipamentele cu AI încorporat aliniate legislației sau standardelor morale, deci, în final, este rolul nostru să dezvoltăm și să promovăm astfel de soluții inovatoare.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite