Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Research in the spotlight - un instrument util pentru comunicarea științei

15 Martie 2023



Încurajarea dialogului și crearea contextului favorabil comunicării publice a rezultatelor cercetării, într-o manieră facilă, accesibilă publicului larg s-au numărat, întotdeauna, printre prioritățile Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI). În calitate de agenție de finanțare poți să acționezi pe mai multe paliere: să oferi cadrul propice organizării unor evenimente, campanii recurente și chiar un podcast propriu care să le permită cercetătorilor să-și expună cercetările.

Deoarece ne-am dorit să facem cunoscute proiectele implementate în cadrul Programului Cercetare finanțat din Granturi SEE și Norvegiene 2014-2021 (EEA & Norway Grants) într-un mod atractiv și, totodată, să oferim cercetătorilor posibilitatea de a-și prezenta proiectele, echipele de cercetare și rezultatele obținute, altfel decât erau obișnuiți, am lansat, în decembrie 2021, video podcast-ul „Research in the spotlight”.
Este foarte important pentru cercetători să fie încurajați să-și prezinte activitatea proprie, cetățenii să afle chiar de la ei care sunt ipotezele de la care au plecat și ce soluții se conturează la problemele cu care se confruntă societatea actuală. Prin acest video podcast noi am pus la dispoziție cadrul, ei au expus informația. Chiar dacă unii dintre cercetătorii intervievați nu sunt familiarizați cu camera de filmat, cu purtarea lavalierei și alte aspecte tehnice care țin de înregistrarea unui video podcast, au reușit să treacă peste tracul și emoțiile inevitabile și să surprindă în câteva minute esențialul. Este un prim pas și, de ce nu, un exercițiu pentru ei, de a începe să vorbească mai des despre activitatea lor și de a evidenția beneficiile și impactul cercetărilor pe care le realizează în societate. Practic, i-am provocat să - și deschidă laboratorul, astfel încât să descoperim pasiunea și motivația care se ascund în spatele fiecărei inovații.
Recent a fost lansată cea de-a doua serie a video podcastului „Research in the spotlight”, ce are ca protagoniști 13 dintre directorii Proiectelor de Cercetare Colaborativă, finanțate în competiția 2019, Program Cercetare - Granturi Norvegiene. Video podcastul este disponibil pe Spotify, pagina web și profilele UEFISCDI din social media: Facebook, LinkedIn, Twitter și YouTube.

Cercetarea evoluției adaptative a algelor marine
Astfel, primul episod publicat l-a avut invitat pe dr. Bogdan Drugă (foto), în calitate de coordonator al proiectului colaborativ de cercetare „Evoluția adaptivă a algelor marine în contextul schimbărilor climatice și consecințele asupra serviciilor oceanice”, implementat la Institutul de Cercetări Biologice Cluj, având ca partener Institutul Norvegian pentru Cercetări Acvatice.
Din primele minute ale interviului aflăm care este ideea de bază a proiectului:
„Noi lucrăm cu microalge, un grup de microorganisme mici care trăiesc în apă și fac fotosinteză, producând astfel oxigen. Ideea principală este că vrem să înțelegem modul în care schimbările climatice ar putea avea un impact asupra viitorului acestor organisme, precum și ce ar putea însemna acest lucru pentru noi, ca societate umană, deoarece sunt foarte importante, așa cum am spus: produc oxigen. De asemenea, ele stau la baza rețelei alimentare, în toate ecosistemele acvatice. Prin urmare, sunt, totodată, responsabile de calitatea peștelui pe care îl consumăm, a fructelor de mare, deci sunt foarte importante și pentru noi. În consecință, vrem să înțelegem modul în care acestea ar putea fi afectate de schimbările climatice și ce ar putea însemna acest lucru pentru noi.”



Iar în secvența următoare descoperim care sunt rezultate parțiale, obținute până la momentul înregistrării video podcastului
„Până în prezent, am adaptat două dintre cele mai importante specii de microalge din ocean. Când spun foarte importante, vreau să spun că sunt foarte abundente, prezente în concentrație foarte mare în apa de mare. Așa că le-am adaptat timp de mai bine de un an la condițiile viitoare prezise, referitor la temperatura și concentrația de dioxid de carbon. Am făcut această adaptare, ceea ce înseamnă peste 200 de generații de evoluție a acestor microorganisme în condiții viitoare. Apoi, le-am adus înapoi în „patria” lor, în Marea Norvegiei, unde am testat cât de bine se descurcă în apă, considerând că sunt deja adaptate condițiilor viitoare. Ceea ce am observat este că se pot adapta, în principiu, la temperatura viitoare. Chiar se descurcă destul de bine în condițiile viitoare, odată ce sunt adaptate. Dar ele trebuie adaptate mai întâi în laborator. Dacă vrem să înțelegem astfel de efecte, cum ar fi impactul schimbărilor climatice asupra organismelor, trebuie să le adaptăm mai întâi. Asta am făcut și a fost esențial.”
Firesc, ținând cont de formatul proiectului și de mențiunile anterioare la Marea Norvegiei, una dintre întrebări abordează parteneriatul internațional și beneficiile pe care colaborarea cu un institut prestigios din Norvegia le aduce pentru echipa de cercetare din România.
„Ei bine, înseamnă foarte mult pentru noi. În primul rând, deoarece am obținut o sumă destul de mare de finanțare prin solicitarea acestei cercetări, pentru fonduri norvegiene. Este o oportunitate excelentă de a colabora cu un grup internațional de oameni de știință, deoarece nu vorbim doar despre cercetători din cadrul partenerului norvegian, ci și despre cercetători din Anglia sau Spania, de exemplu.E minunat să ai mai multă interdisciplinaritate într-un astfel de proiect. Avem oameni cu specializări diferite, ceea ce este minunat,deoarece un astfel de proiect complex are nevoie, de asemenea, de expertiză complexă și de abordări complexe. Poate unul dintre cele mai importante lucruri pentru noi este experiența partenerului norvegian în modelarea computerizată. Ei vor facilita analiza datelor pe care le obținem în laborator și în timpul experimentelor pe teren, pe care le-am derulat deja în vară. Prin urmare, ne vor ghida să punem cap la cap totul, ne vor ajuta cu algoritmii lor și ne vor îmbunătăți o mare parte din înțelegere cu privire la modul în care schimbările climatice pot influența acest mediu acvatic.”
O întrebare ce se află în mintea cetățenilor, atunci când se vorbește de finanțarea unui proiect de cercetare, vizează impactul social al proiectului:
„Am primit deja câteva reacții de la companiile de pescuit din Norvegia, de exemplu, care sunt interesate de rezultatele noastre. Ceea ce este important de înțeles aici este că societatea umană, dieta umană, în multe-multe țări se bazează pe pește și fructe de mare, inclusiv în Norvegia, care este țara donatoare. Cetățenii vor să știe, vor să înțeleagă în ce fel alimentele pe care le consumă ar putea fi afectate în viitor de schimbările climatice. Astfel, companiile de pescuit vor, de asemenea, să știe cum ar putea fi afectată afacerea lor. Deci, avem răspunsuri de la astfel de părți interesate, cum ar fi companiile de pescuit și chiar de la autoritățile din Norvegia, mai ales, care sunt cu adevărat interesate de rezultatele noastre. Vor să țină pasul cu noi, cu rezultatele noastre și să păstreze legătura cu noi”.

Soluție inovativă pentru îndepărtarea poluanților emergenți
Cel de-al doilea episod din această serie, a marcat debutul primăverii, alături de dr. Crina Socaci (foto), coordonatorul proiectului „TiO2 nanotubes/graphene-based nanomaterials to address the emerging contaminants pollution”, implementat la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare Cluj-Napoca, alături de partenerii Universitatea de Sud-Est din Norvegia și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia-Hulubei”.



„Obiectivul principal al proiectului îl constituie metodele de depunere. Avem suprafețe – dar nu știm care dintre ele funcționează mai bine. Avem suprafețe în care depunem materialele fotoactive, iar acestea apar apoi în apă contaminată. Expunerea la lumina soarelui ar descompune poluanții emergenți din aceste ape.”
Cu ce ar trebui să rămânem în minte despre acest proiect este sumarizat în trei idei:
„În primul rând, aș dori ca oamenii să știe că putem contribui la dezvoltarea unei tehnologii mai ecologice pentru tratarea apelor reziduale. Desigur, nivelul de pregătire tehnologică, nivelul TRL pe care îl propunem, este doar pentru moment. Dar, dacă ideea este dusă mai departe, la niveluri TRL superioare, atunci am putea îmbunătăți cu adevărat tratarea apelor reziduale și am elimina poluanții emergenți sub iluminarea soarelui.
A doua idee este că putem instrui tinerii cercetători să aibă o înțelegere mai bună și să sperăm că vor rămâne în cercetare. Este foarte important să avem tineri cercetători care să ne urmeze și să facă în continuare cercetări în România.
Cu toate acestea, mi-aș dori ca oamenii să știe că acest proiect crește vizibilitatea echipelor românești asupra cercetării și este bine de știut că oamenii recunosc că facem cercetare de calitate în România, care poate ajuta societatea pe viitor.”

În fiecare zi de miercuri este publicat un nou episod, vă invităm să le urmăriți și să acordați Like și Share, dacă sunteți de părere că știința este soluția pentru un viitor mai bun.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite