Revista >> Aprilie 2023 [Nr. 253] >> Cercetare & Invatamant superior

Necesitatea și oportunitatea proiectelor de transfer de cunoaștere

Dr. habil. Florin Oancea; Dr. biochim. Mihaela Doni; Carmen Lupu - ICECHIM

12 Aprilie 2023

INCDCP-ICECHIM a început finalizarea procesului de implementare a unui proiect de transfer de cunoaștere, Procedee secvențiale de închidere a fluxurilor laterale din bioeconomie şi (bio)produse inovative rezultate din acestea – SECVENT cod MySMIS: 105684, cu derulare în perioada 2016 – 2023 în cadrul Programului Operațional Competitivitate, Axa prioritară 1 – Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare (CDI) în sprijinul competitivității economice şi dezvoltării afacerilor, Acțiunea 1.2.3: Parteneriate pentru transfer de cunoștințe. Scopul proiectului SECVENT, cofinanțat din fonduri structurale, a fost acela de a crește eficiența economică a întreprinderilor partenere, prin dezvoltarea în parteneriat a unor soluții tehnologice prin care să se valorifice fluxurile laterale din bioeconomie.

În comparație cu alte țări din cadrul Uniunii Europene, bioeconomia din România este caracterizată prin cea mai mică productivitate și cea mai scăzută profitabilitate [1]. Una din cauzele acestei situații, identificată de consorțiul condus de INCDCP-ICECHIM, în cadrul proiectului sectorial MCI „Cercetări privind identificarea priorităților de dezvoltare a bioeconomiei în România pentru perioada 2016-2030”, este dominanța lanțurilor de valoare lineare. Agricultura și industria alimentară din România generează cantități mari de co/sub-produse, care, nefiind valorificate, se transformă în deșeuri cu impact negativ.

Obiectivul general al proiectului Secvent a fost acela de a accelera transferul de cunoștințe, tehnologie și competențe CDI între mediul public și cel privat în domeniul trans-sectorial al bioeconomiei circulare, prin dezvoltarea şi implementarea de procedee biotehnologice secvențiale de închidere a lanțurilor valorice din bioeconomie și de obținere a (bio)produselor.

Obiectivele specifice ale proiectului Secvent au fost: (i) transfer de cunoștințe prin asistență tehnică, întâlniri directe și evenimente tematice regulate; (ii) asigurarea accesului întreprinderilor la facilitățile, instalațiile, echipamentele de cercetare ale INCDCP-ICECHIM, inclusiv la cele nou dezvoltate printr-un proiect POS-CCE cu destinație specifică pentru bioeconomie; (iii) transfer de abilități/competențe de cercetare-dezvoltare și de sprijinire a inovării; (iv) realizarea de proiecte de cercetare-dezvoltare de către

INCDCP-ICECHIM încolaborare efectivă cu întreprinderi partenere. Modul în care scopul și obiectivele proiectului se integrează în conceptul de valorificare a subproduselor agroindustriale este prezentat în figura 1.

În cursul implementării proiectului a avut loc un transfer biunivoc de cunoaștere, atât din partea sectorului de cercetare către sectorul de producție, cât și din partea sectorului de producție către cel de cercetare. Prin acest transfer biunivoc de cunoaștere a fost dată substanță unor provocări societale enunțate de Comisia Europeană. Astfel de provocări societale sunt deseori formulate la un nivel de generalizare care nu evidențiază foarte clar problemele concrete. Un exemplu ilustrativ este cel al recuperării fosforului din sistemele biologice și utilizarea lui ca fertilizant în agricultură – cerință expresă a Comunicării prin care a fost anunțat noul Regulament pentru fertilizanți, COM (2016)157 [2], inclusă în pachetul (bio)economiei circulare. Această cerință de recuperare a fosforului a fost reiterată recent în Planul de măsuri referitoare la asigurarea disponibilității și accesibilității îngrășămintelor – COM (2022) 590 final [3]. În cadrul procesului biunivoc de transfer de cunoaștere au fost evidențiate hazardurile chimice și microbiologice ale (bio)fertilizanților pe bază de fosfor recuperat [4] și au fost propuse o serie de soluții bionanotehnologice pentru reducerea riscurilor asociate acestor tipuri de hazard.
Necesitatea implementării cerințelor în materie de proiectare ecologică pentru produsele sigure și sustenabile (safe and sustainable by design) au devenit evidente în cadrul activităților de tip C.4 Servicii de etichetare de calitate, testare și certificarea calității furnizate de organizația de cercetare. Colaborarea cu întreprinderilor partenere a relevat necesitatea implementării acestui cadru conceptual încă de la începutul activității de cercetare și inovare aferentă dezvoltării de noi produse. Acest aspect este important având în vedere preconizata adoptare a unui Regulament UE pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică a produselor sustenabile și sigure - Recomandarea Comisiei C(2022) 8854 final din 08.12.2022 [5]. Parteneriatul cu întreprinderile a accentuat aspectele practice ale prevederilor Directivei (EU) 2019/904 privind materialele plastice de unică folosință, transpusă în legislația națională prin Ordonanța nr. 6 din 25 august 2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului. Unul din produsele din materiale plastice considerate responsabile pentru poluarea cu microplastice sunt momelile pentru pescuitul sportiv al peștilor răpitori. Soluția imprimării 3D a unor astfel de momeli de pescuit sportiv, din biopolimeri naturali recuperați din fluxurile laterale, dezvoltată în cadrul proiectului subsidiar 3D4Fish implementat împreună cu partenerul întreprindere iPrint3D, oferă produse sigure și sustenabile unei categorii de consumatori care au o conștiință ecologică ridicată – pescarii sportivi.

Un alt exemplu este cel al cerințelor privind tehnologiile carbon-negative din noul Pact Ecologic European și al impactului acestora asupra unor sectoare cu importanță pentru economia României. Proiectul subsidiar NeXT-Car, realizat împreună cu Renault Technologies Roumanie a evidențiat rolul și importanța unor adsorbenți accesibili de CO2 pentru creșterea eco-eficienței motoarelor termice. Proiectul subsidiar LignoStab, la care partener întreprindere este Carbon Crusher Romania, a generat noi direcții de cercetare, pentru realizarea unor noi agenți de legare pentru agregate, recuperați din fluxurile laterale ale bioeconomiei, care să-i înlocuiască pe cei tradiționali, care au o amprentă de carbon ridicată.
În cadrul unor proiecte subsidiare realizate în parteneriat cu Industriile de Diatomit Pătârlagele, Chemark Rom Codlea, Agsira Ișalnița, Syswin Solution București, Apel Laser Mogoșoaia, FIA Crop Ovidiu au fost realizate o serie de produse integrabile în sisteme de precizie destinate creșterii capacității de fixare a carbonului recalcitrant în solurile agricole. Astfel de sisteme agricole de precizie au impact în provocările societale – cum este de exemplu cea a susținerii fixării carbonului în solurile agricole, Carbon Farming Scheme (CFS), anunțată prin Comunicarea privind ciclurile durabile ale carbonului [6]. Ținta produselor realizate este de a realiza fixarea carbonului în sol fără a determina creșterea riscurilor emisiei de protoxid de azot și a riscurilor de eutrofizare. Sistemele agricole care promovează sechestrarea carbonului din sol stimulează, de asemenea, nitrificarea. Inhibitorii de nitrificare sunt o "sabie cu două tăișuri" care ar putea promova emisiile de amoniac din sol. Produsele realizate în cadrul proiectelor subsidiare în parteneriat cu întreprinderile își propun să contribuie la dezvoltarea unor soluții inovative prin care să se fixeze carbonul în sol cu reducerea concomitentă a nitrificării – figura 2.

Experiența implementării proiectului SECVENT a reliefat necesitatea și oportunitatea unor astfel de proiecte, care au impact benefic atât asupra întreprinderilor partenere, cât și asupra organizațiilor de cercetare, datorită transferului biunivoc de cunoaștere. Anunțata simplificare și fluidizare a raportărilor va genera un cadru favorabil pentru valorificarea sinergiilor pe care le generează astfel de proiecte.n