Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Cercetarea românească, între brain drain și brain gain

17 Mai 2023



Cercetarea românească s-ar zice că se găsește într-un moment al paradoxului: activ deschisă spre lume (și nu propagandistic-promoțional, ci cu doză importantă de recunoaștere valorică), acasă arată reticentă, dacă nu chiar închistată, temătoare. Se (re)lansează proiecte internaționale, se perfectează conlucrări, în timp ce, în institute din țară, proiectele stagnează. Se vorbește, cu rezultate, despre condiții de atragere a unor minți luminate de pretutindeni, dar condițiile interne îndeamnă mai degrabă spre plecare în alte orizonturi; e vorba despre condițiile financiare, tocmai în anul unui buget promițător.

România vrea să-și deschidă oficiu de știință și tehnologie în SUA, drept în Silicon Valley. Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă o spu­ne ferm: „Este clar că nu țintim altceva decât constituirea unui nucleu de inovare care să poată să funcționeze pe teritoriul Statelor Unite, în Silicon Valley“. Nu-i doar deziderat, ci este un obiectiv angajat pentru 2023: Oficiul Român pentru Știință și Tehnologie din SUA/Romanian Office for Science and Technology in the USA – ROSTam. Concomitent, se înființează Comitetul Român pentru Inteligența Artificială, tot de anvergură internațională: o reunire a inteligenței creatoare în domeniu, cu deschideri spre educație, cercetare, inovare.

În sens cuprinzător, este vizată crearea unei rețele de oficii române pentru știință și tehnologie în mai multe țări. Bazele sunt puse de câțiva ani. Din 2006, există un astfel de oficiu la Bruxelles, ROSTeu, sub egida Ministerului Cercetări, Inovării și Digitalizării, definit ca „un instrument suport pentru comunitatea științifică din România, atât pentru universități și institute de cercetare, cât și pentru companii inovative“. ROSTeu este considerat a avea „un rol crucial în creșterea atractivității organizațiilor ro­mânești de cercetare-inovare, precum și în atragerea resurselor financiare europene în România, însectoare de înaltă tehnologie“. În­cursul anilor 2024 și 2025, sevordeschide astfel de oficii și în Israel, Japonia și ­Coreeade Sud, iar pe termen lung, țintele pentru extindere cu reprezentanțe în cercetare și inovare tehnico-științifică vor fi țări emergente, precum India și Africa de Sud.

Perspective de colaborare se prefigurează și bilateral. Industriasemiconductorilor, domeniulaerospațial, hidrogenul, tehnologia bazată pe laseri sunt direcțiile de cercetare românească apreciate în contextul vizitei întreprinse de o delegație condusă de ministrul Sebastian Burduja în statul american Arizona. Camera Reprezentanților Statului Arizona a adoptat o proclamație oficială „pentru eforturile remarcabile în cercetare, inovare și digitalizare și importanta relație de prietenie dintre statul Arizona și România”. Ministrul cercetării a discutat la sediul Lockheed Martin Corporation despre proiectele care vizează cercetarea, industria aerospațială și alte domenii în care se pot implica cercetători români. Compania VMware, furnizor global de tip cloud, și-a arătat interesul pentru colaborare cu specialiști din România. Un forum de inovare româno-japonez se desfășoară, în premieră, în iunie, la Cluj-Napoca, ocazie de promovare a unor proiecte din domeniile roboticii, digitalizării și inteligenței artificiale. Cu ocazia prezenței la Bruxelles a premierului român, Centrul Belgian de Cercetări Nucleare – SCK CEN a semnat un acord bilateral de cooperare cu Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei – IFIN-HH, precum și un memorandum de înțelegere cu Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară – RATEN.

În aceeași ordine de idei, este de reliefat stingerea conflictului dintre IFIN-HH și instituțiile reunite în consorțiul EuroGammaS – EGS, conflict care afecta de mai mulți ani laserul de la Măgurele, Extreme Light Infrastructure Nuclear Physics – ELI-NP. Părțile au agreat un document de tranzacție juridică. Guvernul a decis că „pentru finalizarea cu succes a proiectului ELI-NP, institutul va trebui să instaleze componentele aferente Stadiului I livrate de Asocierea EuroGammaS, recepționate de IFIN-HH în anul 2015 și să realizeze Sistemul scalabil de producere de ioni radioactivi”. Lumea științifică internațională se dovedește atrasă de disponibilitățile centrului de cercetare ELI-NP. Grupul Thales, lider global în tehnologii avansate, va furniza o unitate de extindere temporală a impulsurilor laser. În domeniul tehnologiei de fuziune, Marvel Fusion din Germania este prima companie privată care stabilește o colaborare cu ELI-NP.

Din nefericire, recunoașterile și reușitele internaționale nu-și găsesc, cel puțin deocamdată, echivalent intern. Chiar cu un buget alocat cercetării și inovării cu 70% mai mare anul acesta decât anul trecut, atitudinea autorităților se vede a fi apăsată de parcimonie. Competițiile care dispun de bugete consistente pentru proiecte de cercetare nu au fost lansate nici până acum. Între timp, a apărut stringența reducerilor bugetare, încât marea temere este că domeniul cercetării va fi una dintre surse pentru așa ceva. În aceste condiții, nu e de mirare că profesioniștii institutelor noastre de cercetare (cu precădere, tinerii cercetători) pleacă pentru carieră în alte țări.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite