Revista >> Mai 2023 [Nr. 254] >> Cercetare & Invatamant superior

Facultatea de Horticultură din București, o pepinieră de idei și proiecte de referință pentru înflorirea domeniului

Alexandru Batali

17 Mai 2023

Pe fondul multicrizei care marchează realitatea internațională, horticultura poate fi pentru România mai mult decât o promisiune, putând deveni și un teren fertil de valorificare a resurselor naturale deosebite pe care le avem la dispoziţie în ţară. „Horticultura are potenţialul de a deveni un domeniu regal pentru economia României”, susține permanent prof. dr. Florin Stănică, prorector al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) din București, considerând că materializarea acestui deziderat poate fi potențată de soluțiile și proiectele venite dinspre lumea academică. Facultatea de Horticultură continuă an de an eforturile de transformare și înflorire a domeniului pe mai multe direcții, fiind un important vector de dezvoltare de sus în jos, dinspre universitate spre actori şi instituţii reprezentative, deschizând totodată porțile cunoașterii, inovării și participării către un public cât mai larg şi divers.

Domnule prof. dr. Florin Stănică, în lipsa unei politici coerente pe termen lung şi a unor investiţii consistente putem aprecia că horticultura va rămâne la stadiul de Cenuşăreasă şi nu va ajunge, aşa cum ne dorim, o regină a dezvoltării naţionale. Cum putem schimba acest curs?
În primul rând ne confruntăm cu o problemă de vizibilitate, pe care o putem rezolva printr-o promovare mai susţinută. La nivelul societăţii există un anumit grad de ignoranţă: lumea nu mai face diferenţa între agricultură - care se ocupă de cultivarea speciilor de câmp pe suprafeţe foarte mari (grâu, porumb, floarea soarelui, rapiță, lucernă, etc) -, agronomie - corolar al tuturor disciplinelor agronomice (agricultură, horticultură și zootehnie ) -, şi horticultură, care este un domeniu total separat, care lucrează cu speciile de grădină: pomi şi arbuşti fructiferi, viţă de vie, legume, flori, arbori şi arbuşti ornamentali, etc. În urmă cu mai mulți ani publicul larg înțelegea faptul că horticultura se ocupă de cultura speciilor de grădină (hortus înseamnă în latină „grădină“).
Un vector puternic de dezvoltare, care poate aduce domeniul mai rapid în prim-plan, este cel determinat de horticultura urbană. Dacă ne uităm la oraşele noastre, spaţiile verzi încep să arate din ce în ce mai bine, edilii noştri pot afla că există zeci sau chiar sute de hectare de acoperişuri şi subsoluri care pot fi utilizate pentru producţii horticole. Facultatea de Horticultură creează modele, invită actori şi parteneri reprezentativi din toate sferele decizionale, economice şi sociale pentru a descoperi soluţii inovative de valorificare a spaţiilor şi terenurilor nefolosite şi de a înţelege unde pot ajunge, ce beneficii majore pot avea în urma iniţierii şi implementării de proiecte horticole pentru viitor.
Studenţii noştri sunt bine pregătiţi şi ştiu care este traseul corect pe care trebuie să-l urmeze… Ce putem face mai mult este să realizăm o conexiune mai rapidă între universitate şi mediul socio-economic, pentru a obţine şi multiplica rezultatele pozitive din domeniu. În această idee am semnat recent un parteneriat cu Primăria Municipiului Bucureşti prin care putem participa mai activ la proiectele Capitalei, dar şi reciproc, în sensul în care oraşul vine mai aproape de universitatea noastră şi susţine proiectele pe care le dezvoltăm. Ne dorim ca în tot campusul să realizăm acoperişuri verzi şi sisteme agrivoltaice pentru energie verde, în aşa fel încât să devenim un model şi pentru alte spaţii verzi din Bucureşti şi pentru zona productivă a oraşului.

Cu siguranţă, acesta este modelul unei transformări de tip bottom-up… În sens invers, reprezentându-ne existenţa unui Minister al Horticulturii pe care l-aţi conduce dumneavoastră, care ar fi măsurile pe care le-aţi lua cu prioritate pentru a determina o înflorire rapidă a domeniului?
În primul rând aş susţine dezvoltarea producţiei româneşti de material săditor şi semincer horticol. Mă refer la viţa de vie altoită, la pomi altoiţi, la arbuşti fructiferi şi tot ce înseamnă seminţe de legume şi flori pe care acum le importăm din afara ţării, plătind nişte sume enorme. Pe lângă soiurile moderne prezente pe pieţele internaționale, aş facilita înmulţirea şi producţia soiurilor autohtone rezistente, adaptate la condiţiile specifice de pe teritoriul nostru.
În al doilea rând, aş dezvolta un sistem de consultanţă horticolă, menit să sprijine fermierii români în tot ceea ce înseamnă noutăţile din domeniu: material biologic, tehnologii, protecţia plantelor şi posibilităţile de valorificare.
În al treilea rând, aş face eforturi pentru asocierea producătorilor şi eliminarea prăpastiei dintre producţie şi marea distribuţie. Avem o producţie horticolă neorganizată, haotică: cu sortimente, soiuri şi volume diferite. Fiecare fermier produce după cum se pricepe mai bine, în cantităţi insuficiente însă pentru a putea deveni un partener serios pentru marea distribuţie.

Care sunt la nivel mondial tendinţele care modelează domeniul horticulturii, valorificând superior resursele existente?
Producţia horticolă în general vorbind a trecut tot mai mult spre o producţie de tip industrial în sens pozitiv, prin controlul factorilor de producţie, al resurselor, al energiei folosite, în ideea de a crea condiţii optime pentru plantele cultivate. În acest fel, putem avea producţii de nivel ridicat, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. În acelaşi timp, având în vedere provocările generate de schimbările climatice (la nivel de temperatură, precipitaţii, durată şi succesiune a anotimpurilor, etc), apariţia anuală a unor boli şi dăunători noi şi creşterea virulenței unor boli, ne străduim să le controlăm prin trecerea la un sistem de producţie protejat din mai multe puncte de vedere.

Cum îşi pun amprenta facultăţile de profil asupra transformării domeniului?
Cercetarea, inovaţia, noutăţile pornesc adesea din laboratoarele şi câmpurile noastre experimentale. În cadrul Facultăţii de Horticultură din Bucureşti încercăm să realizăm o simbioză între tehnologiile de tip ecologic şi să folosim o suită întreagă de instrumente capabile să ne ajute în luarea unor decizii corecte. Cu ajutorul staţiilor meteo şi a senzorilor instalaţi în plantaţii prefigurăm horticultura şi agricultura inteligentă (smart agriculture), luând decizii legate de momentul aplicării udărilor, cantitatea de apă și îngrășămintele necesare. Aflând care este numărul de ore prin care un dăunător sau o boală a atins un anumit stadiu de dezvoltare şi este pregătit să atace, determinăm momentul în care efectuăm tratamentele adecvate. Informaţiile ne sunt oferite de bioclimograme, care leagă practic desfăşurarea factorilor de vegetaţie, căldură şi umiditate cu ciclul biologic al dăunătorilor sau al bolilor.
Venim de asemenea cu măsuri biotehnice prin care ne putem proteja plantaţiile. Un exemplu simplu şi eficient în acelaşi timp este folosirea unor folii de protecţie a plantelor împotriva ploilor. Pe lângă plasele de protecţie antigrindină, în cazul mai multor tipuri de culturi pomicole - la arbuştii fructiferi, la cireş şi în curând şi la cais – protejăm plantele cu ajutorul unor folii special concepute de către un doctorand al facultăţii noastre, care a înregistrat deja invenţia la OSIM. Această folie este menită să reducă efectul negativ al ploii (care favorizează înmulţirea unor ciuperci patogene, putregaiul fructelor, ciuruirea frunzelor şi alte boli) sau al îngheţurilor târzii de primăvară, care anul acesta, de exemplu, au lăsat fără fructe multe zone ale ţării. Reuşim astfel să protejăm, prin această nouă tehnologie, producţia pomicolă. Vom ajunge în viitor să închidem plantaţiile noastre cu plase antiinsecte, împotriva unor insecte foarte dăunătoare, cum este Drosophila suzukii, o viespe de dimensiuni foarte mici care distruge producţiile de cireş, dar şi fructele arbuştilor în Europa de Vest.

Facultatea de Horticultură din Bucureşti participă permanent la evoluția domeniului. Care sunt inițiativele notabile din ultima perioadă?
Facultatea de Horticultura este într-un proces de continuă modernizare şi practic am reuşit în ultimul an să realizăm câteva investiţii noi. Este vorba de un solar cu dublă protecţie, realizat pe o suprafaţă de 900 mp, în care plantăm nişte culturi mai interesante: diferite soiuri de smochin și soiuri de afin cu frunziş persistent, provenite din zona caldă. Nu în ultimul rând, pe jumătate din suprafaţă vom planta specii pomicole din zona tropicală şi subtropicală, pentru a le testa, dar şi pentru a le arăta studenţilor interesaţi şi pasionaţi de horticultura tropicală.
Tot solarul este computerizat şi complet controlat de pe telefonul mobil, astfel încât să poată păstra în interiorul său temperatura la valori ridicate şi pe timpul iernii, fără încălzire, datorită sistemului de dublă protecţie. Folia folosită este cu lumină difuză – o noutate în domeniu - și permite valorificarea superioară a energiei solare, reducând totodată încălzirea excesivă pe timpul verii.
Am realizat, de asemenea, un lot demonstrativ cu arbuşti fructiferi, conduși pe verticală şi protejaţi cu folii antiploaie, care beneficiază şi de o serie de aplicaţii de monitorizare a factorilor de mediu, ce pot fi accesate pe telefonul mobil.
În cadrul proiectului ClimaGreen, finanțat din fonduri norvegiene și ale USAMV, am reuşit ca pe o bună parte din suprafaţa serelor existente, construite după un proiect olandez şi cu tehnologie olandeză, să introducem nişte sisteme moderne de pompe de căldură, astfel încât reuşim acum să controlăm mult mai bine factorii de mediu, în special încălzirea acestor spaţii în timpul iernii şi răcirea în timpul verii, folosind foarte puţină energie. Într-un alt proiect, suntem deja într-o fază înaintată de realizare a unui sistem de producţie agrivoltaică, în plantaţia de asimina (banana nordului) din spatele Facultăţii de Horticultură, unde avem deja instalate primele panouri fotovoltaice destinate acestui tip de cultură. În felul acesta vom realiza cel puţin două lucruri importante: vom produce energie, dar şi umbra necesară pentru aceste plante - un factor esenţial în realizarea unei bune producţii.
În subsolul serelor noastre am realizat o ciupercărie foarte modernă, în care avem şi o mică zonă în care putem produce miceliul necesar creşterii ciupercilor. Avem şi zona de inoculare, hote cu flux laminar steril, avem toată instalaţia necesară producerii substratului de cultură şi, bineînţeles, camerele de creştere, cu rafturi şi tot mediul controlat pentru producerea ciupercilor. Fabrica de ciuperci va fi dată în curând în folosinţă şi va fi folosită atât pentru activităţi de cercetare, activităţi didactice şi pentru cele practice în care sunt implicaţi studenţii, dar şi pentru microproducţie: ciupercile vor fi valorificate ulterior în cantina studenţească.
Un alt lucru extrem de interesant, realizat în iarna şi primăvara acestui an a fost instalarea în livezile noastre a unui număr de peste 60 de camere video, care înregistrează la intervale de o oră imagini din plantaţii. Monitorizăm de la calculator fenologia speciilor plantate, adică desfăşurarea fazelor de vegetaţie în corelaţie cu desfăşurarea elementelor climatice (temperatură, umiditate la intensitate solară, etc). În felul acesta obţinem un volum imens de date pe care ulterior le vom prelucra. Această digitalizare elimină activitatea foarte consumatore făcută anterior de studenţii şi cercetătorii noştri, care urmăreau în teren ce se întâmplă cu plantele, luând notiţe zi de zi. Pentru că suntem conștienți de beneficiile transformării digitale am introdus în Facultatea de Horticultură din cadrul USAMV Bucureşti cursul de Aplicații Digitale în Horticultură pentru a creşte nivelul de pregătire al studenţilor şi viitorilor absolvenţi în domeniul digitalizării producţiei şi a-i pregăti corespunzător pentru evoluția pe o piaţă competitivă a muncii.

Asiguraţi procesul de educaţie şi în afara universităţii, prin evenimente publice devenite tradiţionale, organizate pentru publicul larg, dar şi în sprijinul fermierilor, pe care îi ajutaţi să înţeleagă încotro se îndreaptă horticultura şi ce soluţii sunt potrivite pentru a face faţă schimbărilor accelerate din domeniu. Recent, în perioada 4-7 Mai, a avut loc evenimentul Zilele Horticulturii Bucureştene, evenimentul emblematic al USAMV Bucureşti. Care au fost noutăţile acestei ediţii?

Într-adevăr, la fel ca în ceilalţi ani am avut în cadrul Zilelor Horticulturii Bucureştene mai multe ateliere de demonstraţii practice şi vizite ale publicului larg în livadă, în sere şi în solarii pentru a descoperi specii și soiuri pomicole, viticole, legumicole şi floricole noi, sisteme noi de cultură a arbuştilor fructiferi sau sistemul de menţinere a factorilor climatici optimi în seră. Am avut şi ateliere tematice, precum „Compostarea profesionistă. Argumente, metode şi rezultate”, „Iniţiere în identificarea plantelor erbacee în grădina”, „Arborii şi comunitatea – beneficii ecosistemice”. În cadrul acestui ultim atelier menționat am reușit să calculăm valoarea ecologică a arborilor din campus, cu ajutorul unui software care a analizat parametrii cheie: specie, dimensiune, volumul coroanelor, etc, câştigul rezultat fiind de circa 1.000 de lei per arbore.
Ediţia din acest an s-a desfăşurat sub semnul conectării omului cu natura. Urmărind această perspectivă, la standul facultăţii noastre a fost prezentată o realizare deosebită a uneia dintre masterandele noastre, Diana Lorenz, care alături de colegii de la horticultură şi peisagistică a organizat o „Mini expoziţie de grădini senzoriale”. În principiu a fost vorba de un spaţiu special, compus din plante cu anumite proprietăţi olfactive ori vizuale, cu culori şi texturi aparte, altele capabile să ne antreneze toate simţurile. Toţi vizitatorii au putut să parcurgă un traseu în care au avut ocazia să atingă plantele, să le miroase, să le admire şi să înţeleagă cum pot fi folosite pe spaţii foarte mici pentru a ne înfrumuseţa viaţa şi a ne prelungi starea de bine.

Această idee de a crea pe spaţii foarte mici a fost valorificată şi de către studenţii de le Peisagistică, care au avut un atelier numit „Bazar”. În cadrul acestuia, folosindu-se de materiale reciclate au demonstrat cum pe spaţii reduse, de tipul unui balcon, a unei terase sau a unei mici grădini, putem planta o mulţime de plante horticole, care au atât caracter decorativ, cât şi funcţional, cum se întâmplă în cazul plantelor aromatice şi medicinale. Este un exemplu concret de horticultură urbană care poate sta la baza unui nou business de nişă, la fel cum s-a întâmplat în urmă cu câţiva ani cu afacerea de microgreens (microplante crescute în prima fază de vegetaţie, dense în nutrienţi, deja intrate în categoria superfood) dezvoltată foarte rapid de un alt absolvent al facultăţii noastre, Cristian Tudor.
Pentru a ne spori expertiza legată de agricultură urbană şi a ne conecta la noutăţile legate de fermele verticale (vertical farm), în cadrul unui parteneriat, o delegaţie de colegi participă la al doilea workshop internaţional al Societății Internaționale de Științe Horticole (ISHS), organizat de Institutul de Horticultură Urbană din localitatea Chengdu, în China. Avem deja realizări de vertical farm în România şi ne dorim să le extindem într-un mod şi mai eficient. În viitorul cât mai apropiat ne propunem să înfiinţăm un masterat dedicat şi chiar un program de licenţă de horticultură urbană, în contextul în care oraşele noastre se dezvoltă rapid şi avem suprafeţe mari pe care le putem cultiva cu plante pentru consum sau pentru reducerea poluării şi îmbunătăţirea microclimatului. Subsolurile pot fi transformate în fabrici de plante sau de ciuperci. De asemenea, avem multiple posibilităţi de a aduce natura în mijlocul oraşelor, soluții prezentate la o suită de workshop-uri desfășurate în amfiteatrul USAMV Bucureşti. Unul dintre acestea s-a intitulat „Griji şi îngrijiri” şi a reunit reprezentanţii unui ecosistem foarte divers - o doamnă curator de artă, alături de specialişti de la Universitatea de Arhitectură Ion Mincu din Bucureşti, un arhitect francez de origine română și colegii noştri de la Peisagistică – care au prezentat idei de reconectare cu plantele şi natura.
Totodată am susţinut şi efortul de internaţionalizare al universităţii şi de conectare la un univers academic european extins. În acest sens se înscrie Ceremonia de semnare a acordului de colaborare cu Universitatea din Avignon. Reprezentanţii acesteia au avut și un stand în care au prezentat un proiect şi oportunităţi de colaborare, inclusiv posibilitatea realizării unui program în comun de dublă diplomă şi de dezvoltare a activităţilor de cercetare.
Facultatea de Horticultură din București este larg deschisă spre lume, iar noi, cadrele didactice și studenții, încercăm să creăm continuu oportunități și modele de dezvoltare, de valorificare a resurselor extraordinare ale horticulturii, un domeniu extrem de frumos și prolific, o sursă permanentă de vitalitate.