Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Economia circulară sau ce învațăm de la un cireș

17 Mai 2023



Auzim zilnic mesaje contradictorii, când despre creșterea puterii de consum, când despre nevoia de a fi cumpătați pentru a salva planeta. După decenii în care s-a vorbit în toate mediile despre importanța creșterii economice pentru bunăstarea noastră, am început să redefinim această bunăstare. Mai mult, după secole în care inovarea și apariția unor tehnologii imposibil de imaginat înainte de Revoluția Industrială au fost asociate cu progresul, căutăm modele noi pentru a continua să progresăm prin inovare și tehnologie, dar nu cu orice preț.

Ce nu ne spune PIB?
Creșterea economică este importantă ca mijloc de a facilita progresul, iar pentru a măsura progresul economic economiștii folosesc în mod tradițional produsul intern brut (PIB). Conceptul modern a fost dezvoltat de economistul american Simon Kuznets în 1934 și adoptat ca principală măsură a economiei unei țări la conferința de la Bretton Woods din 1944. Pe scurt, PIB măsoară valoarea monetară a tuturor bunurilor și serviciilor finale produse și vândute pe piață într-o țară într-o perioadă de timp, de obicei un an.
Într-o logică simplă, un PIB mai mare ar trebui să echivaleze cu un progres uman mai mare, deoarece înseamnă că au fost create bunuri și servicii mai valoroase. Însă ce nu ne poate spune PIB? Deși schimbările în producția de bunuri și servicii pe persoană (PIB pe cap de locuitor) sunt adesea folosite ca o măsură a faptului că cetățeanul mediu dintr-o țară este mai bine sau mai rău, nu surprind lucruri importante pentru bunăstarea generală, de la timpul liber limitat la epuizarea resurselor naturale neregenerabile.

Echilibru prin dezvoltare durabilă
În anii 60, am atins un prag psihologic: planeta hrănea deja 3 miliarde de locuitori. Rachel Carson publica în 1962 cartea „Primăvara tăcută”, în care a făcut publice date din mai multe domenii, sintetizând informațiile în ceea ce a reprezentat primul raport coerent al efectelor pe care substanțele chimice persistente le-au avut asupra mediului. Cartea sa a marcat punctul de cotitură în înțelegerea de către societate a interconexiunilor dintre mediu, economie și bunăstarea socială. Mult mai eficient decât apelurile anterioare de a utiliza tehnologia modernă în mod responsabil, „Primăvara tăcută” a lansat o revoluție în atitudinile la toate nivelurile societății, de la elevi până la lideri guvernamentali și industrii.
Zece ani mai târziu, avea loc la Stockholm Conferința Națiunilor Unite privind mediul uman, prima conferință mondială care a plasat problemele de mediu în prim-planul preocupărilor internaționale, marcând începutul unui dialog între țările industrializate și cele în curs de dezvoltare privind legătura dintre creșterea economică, poluarea aerului, apei și oceanelor și bunăstarea oamenilor din întreaga lume.
În 1987, Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare a Națiunilor Unite a lansat raportul „Viitorul nostru comun”, numit în mod obișnuit Raportul Brundtland, în care a inclus o definiție a dezvoltării durabile folosită azi pe scară largă: „Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care răspunde nevoilor prezentului fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”. Abia în 2015, Adunarea Generală a Națiunilor Unite (UNGA) a adoptat Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (2015-2030), care abordează provocările globale, inclusiv sărăcia, inegalitatea, schimbările climatice, degradarea mediului, pacea și justiția, și a explicat modul în care acestea sunt integrate și indivizibile pentru a realiza o dezvoltare durabilă la nivel global.
În timp ce populația planetei a depășit un nou prag psihologic, ajungând anul trecut la 8 miliarde, iar tehnologia s-a dezvoltat exponențial, teoreticienii încă oscilează între critica conceptului de dezvoltare durabilă, pe care îl consideră un paradox, și dezamăgirea față de progresul anevoios. Poate nu atât de devreme cât ar fi fost necesar și nu atât de rapid cât ne așteptăm, crearea conceptelor teoretice și instituționalizarea acestora a fost secondată de apariția primelor modele economice, așa cum este economia circulară.

Care este viziunea economiei circulare?
Noțiunea de economie circulară este folosită pentru prima dată de Pearce și Turner (1990), care constată că ideea de reciclare lipsește din modelul economic tradițional sau liniar, cu impact negativ asupra relației mediu-economie, propunând un nou model economic bazat pe principiul de bază conform căruia „totul este un input pentru altceva” sau, parafrazând-l pe chimistul francez Antoine-Laurent de Lavoisier, „nimic nu se pierde, totul se transformă”. Acest model circular explică modul în care o abordare în buclă închisă nu urmărește să pună capăt creșterii, ci are potențialul de a transforma industria în armonie cu natura, astfel încât să putem continua să prosperăm într-o economie circulară.
În cartea „Cradle to Cradle: Remaking the Way We Make Things”, publicată în 2002 de arhitectul William McDonough și chimistul Michael Braungart, apare prima prezentare integrată a designului și științei, care oferă beneficii de durată pentru societate. În esență, o economie circulară imită sistemele natural circulare ale Pământului, iar în cartea lor McDonough și Braungart folosesc frecvent metafora unui cireș: „Arborele produce flori și fructe gustoase fără să-și epuizeze mediul. Odată ce cad pe pământ, materia lor se descompune în nutrienți care hrănesc microorganismele, insectele, plantele, animalele și solul. Deși copacul realizează mai mult din „produsul” său decât are nevoie pentru propriul său succes într-un ecosistem, această abundență a evoluat (prin milioane de ani de succes și eșec sau, în termeni de afaceri, cercetare și dezvoltare), pentru a servi unor scopuri bogate și variate.”



Economia circulară funcționează pe principiile regenerării, menținând materialele în uz, reducând în același timp deșeurile și reducând poluarea (Fundația Ellen MacArthur, 2013), fiind văzută ca o alternativă la economia liniară, iar tranziția către acest model economic a devenit din ce în ce mai mult prioritatea strategică a organizațiilor de pe tot globul, care întâmpină provocări noi, cum ar fi cele legate de disponibilitatea datelor și integrarea acestora în procese diverse. Oamenii de știință demonstrează că soluția o reprezintă transformarea digitală, care include utilizarea eficientă a big data, inteligența artificială (AI), blockchain, Internetul lucrurilor (IoT) și cloud computing, facilitând analiza predictivă, urmărirea și monitorizarea pe tot parcursul ciclului de viață al unui produs.

Economia circulară este centrată peun ecosistem de inovare, model adoptat de Green eDIH
Am văzut aportul companiilor, societății și instituțiilor la dezvoltarea conceptului de economie circulară. Însă viabilitatea strategiilor în domeniu presupune contribuția fiecărei părți interesate, motivate de valori comune să colaboreze în diferite faze de tranziție către economia circulară. Rolul inovației generate de tehnologiile digitale, în special în managementul proceselor, este general acceptat, însă o viziune sistemică nu este întotdeauna conturată.
Ecosistemul de inovare digitală construit în jurul Green eDIH este în acest context mediul favorabil colaborării între toate categoriile de actori, de-a lungul unui lanț valoric, indiferent de industrie. Prin implicarea noastră în proiecte care, prin activități de cercetare, fac posibilă disponibilitatea datelor partajate, interoperabile și de încredere pentru îmbunătățirea reciclării, contribuim la promovarea de noi afaceri care adoptă concepte specifice economiei circulare.



Este important pentru toți cei implicați să aibă acces la informații exacte, fiabile și imuabile, ceea ce definește rolul nostru și implicarea în proiecte care au ca rezultate crearea de pașapoarte de produs digital (DPP), soluții de trasabilitate folosind tehnologia blockchain, sau alte soluții care permit verificarea încorporată a autenticității datelor, de-a lungul lanțului valoric.
Ca parte a angajamentului Green eDIH de a dezvolta în mod constant proiecte internaționale pentru a consolida cooperarea și a sprijini inovația și tranziția ecologică, participăm în consorții cu organizații diverse, alături de care dezvoltăm soluții inovatoare prin modul de integrare a tehnologiilor digitale în diverse industrii.
Programul Horizon Europe ne oferă cadrul pentru crearea unui pașaport digital pentru baterii, optimizarea performanței și duratei de viață a bateriilor, pentru a valida reciclarea și pentru a promova un nou model de afaceri bazat pe partajarea datelor (Parteneriat Bat4EU). În următoarele săptămâni, împreună cu 15 parteneri, vom lucra la o propunere de proiect în cadrul priorității „O regiune a Dunării mai competitivă și mai inteligentă”. Proiectul va acoperi zona Dunării și va realiza o mai bună integrare teritorială, economică și socială prin cercetare, dezvoltare de planuri de acțiune și soluții blockchain pentru agricultură și energie.
Prin toate aceaste colaborări, ne propunem să realizăm o cooperare transnațională pentru analiza situației actuale și dezvoltarea și îmbunătățirea capacităților de cercetare și inovare în sectoare diverse, prin tehnologii digitale avansate. Astfel, membrii noștri care folosesc astăzi avantajele competitive ale economiei circulare colaborează cu partenerii lor din ecosistemul Green eDIH pentru a dezvolta afaceri sustenabile și înfloritoare, precum cireșul lui McDonough și Braungart.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite