Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Cercetare si Invatamant superior >> Stiri si Evenimente

Scrisoarea Patronatului Român din Cercetare și Proiectare către ministrul Sebastian-Ioan Burduja

01 Iunie 2023



Stimate Domnule Ministru,

Vă transmitem mai jos observații/sugestii/critici în legătură cu proiectul de act normativ privind evaluarea performanței pentru integrare a activității organizațiilor de cercetare și stabilirea criteriilor specifice pentru desemnarea experților evaluatori. Înainte însa de a trece la observații/sugestii/critici punctuale legate de proiectul pus în dezbatare publică am dori să atragem atenția că, cel puțin pentru Institutele Naționale de Cercetare-Dezvoltare (INCD) există o metodologie de evaluare în vederea acreditării, aprobată prin HG 477/2019, cu norme aprobate prin OM 529/03.09.2019. În acest sens, având in veder ca majoritatea INCD-urilor au fost evaluate în anii 2019-2020, se putea decide ca cele care au obținut acreditarea pe 5 ani fac parte din categoria I, cele care au obținut acreditare pe 4 ani fac parte din categoria II, iar cele care au aceditare pe 3 ani fac parte din categoria III.

Revenind la propunerea de act normativ, ne intrebăm daca a fost făcut vreun studiu pilot pentru a vedea în ce măsură organizațiile de cercetare ce vor fi supuse evaluării îndeplinesc punctejele propuse pentru delimitarea celor 3 categorii. Dacă un astfel de studiu pilot există, ar fi bine ca rezultatele lui să fie făcute publice pentru a susține prezenta propunere de act normativ.

În continuare, observații/sugestii/critici punct cu punct.

1. Capitolul 2, Art. 1 punctul (3) prevede că evaluarea performanței pentru integrare este obligatorie pentru toate organizațiile de cercetare de drept public. Cu toate acestea, la art. 3 punctul (1) se spune ca procesul de evaluare se realizează pe două categorii de organizații de cercetare: organizații de cercetare din coordonarea Academiei Române/sau a Ministerului Cercetării, Inovării si Digitalizării, precum și organizații de cercetare din instituții de învățămant superior. Dispar de la evaluare o serie întreagă de organizații de cercetare, așa cum sunt ele enumerate la art. 7, 8 și 81 din OG57/2022 cu toate completările și modificările ulterioare (ex. INCD-uri coordonate de alte ministere, institute ale academiilor de ramură, alte centre și instituții de cercetare constituite pe teritoriul României și finațate din fonduri publice, etc.).

2. Nu este foarte clar delimitat rolul Comisiei de evaluare în raport cu evaluatorii/experții independenți. Capitolul 2, art. 2 punctul (14) spune că experții evaluatori independenți sunt propuși de Comisia de evaluare în baza unui proces de selecție desfășurat în regim competitiv, fără a se explicita ce înseamnă regim competitiv și ce rol au experții evaluatori independenți în raport cu Comisia de evaluare. Până la urmă, cine face evaluarea, Comisia de 28 de persoane menționată la art. 2 punctul (1) sau experții independenți mentionați mai sus?

3. Tot la art. 2 dar la punctul (23) se mentionează că fiecare expert evaluator completează fișă de evaluare a organizației evaluate conform unui model de fișă întocmit și particularizat de Comisia de evaluare în acord cu specificul organizației de cercetare evaluate. Acest lucru trebuie foarte bine clarificat încă din această etapă, prezentând fișe de evaluare particularizate pentru institute ale Academiei Române, pentru INCD-uri, pentru organizații de cercetare din universități, etc. În caz contrar, listele de criterii și descriptori prezentate par arbitrare, ca sa nu spunem făcute cu dedicație pentru unele organizații de cercetare, având în vedere ca unii descriptori se referă la activități și rezultate ale unor anumite tipuri de organizații (ex. descriptorul A.I.5.2.1; A.II.1.1, B.II.2, etc.).

4. Ce se întamplă cu cercetarea multi și interdisciplinară, pe ce baze vor fi împărțite organizațiile de cercetare pe cele trei domenii fundamentale? Cum se distinge între organizații orientate mai degraba către cercetare fundamentală și cele orientate către cercetare aplicativă și dezvoltare tehnologică? Considerăm că este dreptul fiecărei organizații să aleagă domeniul pentru care vor fi evaluate iar fișa de evaluare va trebui sa țină cont de specificul domeniului ales, păstrând criterii care se aplică și eliminând criteriile care nu se aplică. În acest caz, cum va mai fi posibilă obținerea punctajului maxim sau măcar a punctajului pentru categoria I?

5. Este descurajată puternic colaborarea între instituții de cercetare din țară și străinătate, prin aplicarea raportului n1­/n, cu n1 fiind numărul de autori afiliați organizației de cercetare evaluate și cu n fiind numărul total de autori. Cercetarea aplicativă și dezvoltarea tehnologică necesită, de cele mai multe ori, colaborare cu alte instituții. Vor fi favorizate acele organizații de cercetare care au jurnale proprii indexate Web of Science, în care publica angajații instituției respective (numitele jurnale de casă cu care multe universități își rezolvă problema publicațiilor). Cel mai mult sunt penalizate marile colaborări internaționale, de tipul ATLAS, FAIR, etc. În fapt, activitatea colaborativă nu este apreciată în nici un fel, poate doar parțial la B.I.5.

6. Nu se clarifică dacă proiectele obținute prin competiție și finanțate din fonduri structurale intra la proiecte finanțate de organizații internaționale sau nu (A.I.1.1). Normal ar fi ca partea finanțată din fonduri structurale să beneficieze de statutul de proiect finanțat de organizații internaționale, respectiv Comisia Europeană.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite