Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

„World MicroMachine Summit” la București

22 Iunie 2023



Cea de-a 26-a ediție a evenimentului „World MicroMachine Summit” -MMS2023 a avut loc la București, în perioada 22-24 mai, în sălile deconferință ale hotelului Grand Hotel Continental, fiind organizat de către Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologii – IMT București.

„World MicroMachine Summit - MMS” are o istorie îndelungată, prima ediție având loc în 1995 (13-15 martie), la Kyoto, în Japonia, în organizarea Centrului (japonez) de Microprelucrare („MicroMachine Center” - MMC). MMC este o organizație non-profit care sprijină dezvoltarea tehnologiilor inovative, precum şi dezvoltarea domeniilor industriale care utilizează tehnologii de micro-prelucrare şi dezvoltă microsisteme electro-mecanice („MEMS”).
Cu un obiectiv foarte clar definit – un forum în care specialiști din întreaga lume să discute şi să schimbe opinii referitoare la tehnologiile de microprelucrare, astfel încât să contribuie la dezvoltarea domeniului – prima ediție a reunit un număr de 29 de delegați din 10 ţări (Australia, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Olanda, Elveţia, Marea Britanie, SUA), care, prin prezentările făcute şi în dezbaterile ce au avut loc, au analizat stadiul tehnologiilor de micro-prelucrare şi contribuțiile pe care acestea le pot aduce la dezvoltarea standardelor de viață. Dezbaterile au condus la definirea unei liste de 10 puncte principale, din care multe dintre ele – cum ar fi de exemplu: colaborarea internațională, abordarea multidisciplinară în procesul de cercetare, rolul guvernelor în susținerea cercetării în general (şi, în particular, a domeniului microprelucrarii), standardizarea, interacțiunea cu alte industrii şi exploatarea rezultatelor – sunt încă de actualitate.
Această reuniune științifică internațională, desfășurată anual, cu întreruperi datorate epidemiei de COVID19 (2020, 2021, 2022) are o caracteristică: participarea se face numai pe bază de invitație, iar participanții prezintă fie „rapoarte de ţară” sau/şi rapoarte pentru activitatea în domeniu într-un anumit grup de țări (de exemplu, Ţările de Jos sau ţările din Peninsula Iberică). În perioada 2007 – 2016, România (prin IMT) a fost singura ţară participantă din estul Europei.
Obiectivele generale ale summit-ului, așa cum se regăsesc ele pe site ul de prezentare al MMS (http://www.micromachinesummit.net) sunt:
1) Diseminarea informației, către toți participanții, legată de stadiul domeniului de micro- şi nano-tehnologie;
2) Prezentarea către toți participanții a rețelelor de universități, companii şi institute de cercetare care sunt implicate în dezvoltarea micro- şi nano-tehnologiilor, inclusiv prin servicii furnizate către terțe părți;
3) Dezvoltarea şi funcționarea unui forum de nivel global care să reunească liderii din domeniul micro- şi nano-tehnologiilor, care să se constituie într o oportunitate pentru a comunica capabilitățile existente şi rezultatele obținute la nivel regional (ţara).
La MMS 2023 au fost înregistrați un număr de 42 de participanți, din 16 ţări (Austria; Australia; Belgia; Brazilia; Canada; Franța; Germania; Ungaria; Spania; Irlanda; Italia; Japonia; România; Serbia; Olanda; Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;) şi cinci continente (Asia, Australia, Europa, America de Nord, America de Sud).



Evenimentul MMS2023 a avut ca temă principală –„Sistemele electronice: provocări și perspective”, iar discuțiile şi prezentările au fost axate pe patru sub-teme, asociate temei principale:
• Inițiativa Chips Act (UE, SUA) – politici şi inițiative specifice pentru dezvoltarea domeniului de microelectronică, dezvoltarea capacităților, consolidarea cadrului de reglementare, provocări tehnologice și amenințări globale;
• Senzori, MEMS, integrare de sistem, inclusiv nano-dispozitive, comunicații, dispozitive RF și optoelectronice, electronice flexibile, imprimare 3D, biosenzori, organe pe cip, dispozitive portabile auto-alimentate, colectare de date și comunicare pentru îmbunătățirea personalizată a asistenței medicale;
• Tehnologii ECS verzi și durabile - eficiență energetică la scară micro/nano, recoltarea și stocarea energiei, energie regenerabilă (verde), tehnologii şi procese de fabricație cu emisii scăzute de carbon;
• AI pentru analiza și predicția datelor, roboți, drone etc. pentru soluții de securitate, mediu și sănătate;

După începerea formală a evenimentului (marcată prin alocuțiunea de bun venit, transmisă de către dr. ing. Carmen Moldovan – IMT București), au urmat doua prezentări. Prima dintre ele a fost realizată de către prof. dr. ing. Tudor Prisecaru, secretar de stat în cadrul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, care a subliniat rolul important al cercetării şi inovării în dinamica socială şi economică a ţării şi oportunitățile pe care România le are în acest moment prin majorarea bugetului anual acordat domeniului şi a existenţei unei surse suplimentare de finanțare, respectiv Planul Naţional de Redresare şi Reziliență.
A doua prezentare a fost făcută de către doamna Colette Maloney (Head of Unit, Microelectronics and Photonics Industry - CNECT.A.3, Comisia Europeană); ea a fost dedicată prezentării „EU Chips Act” (Actul European privind Cipurile). Prezentarea a inclus detalii legate de parcursul legislativ şi diversele modificări făcute ca urmare a discuțiilor dintre Comisia Europeană şi Parlamentul European. Actul privind cipurile se bazează pe o structură cu trei piloni: pilonul 1 este dedicat consolidării capacităților tehnologice pentru producția la scară largă și inovarea în ecosistemul cipurilor; pilonul 2 pentru a îmbunătăți securitatea aprovizionării UE; și pilonul 3 pentru instituirea unui mecanism de monitorizare și răspuns la criză.
În continuare, în zilele de 22 şi 23 mai au fost prezentate atât rapoarte de ţară (14), cât şi un număr de 16 prezentări științifice. Rapoarte de ţară prezentate şi dezbătute au fost:
✔ Franța: „ICOS Horizon Europe for internaţional cooperation”, Francis Balestra, European Sinano Institute, IEEEEDS France, CNRS, Europe Grenoble INP, Franța;
✔ Japonia: „Japanese Semiconductors Strategy and MEMS Related Projects”, Toshihiro Itoh, Universitatea din Tokyo, Japonia;
✔ Australia: Mariusz Martyniuk, Universitatea de Vest din Australia, Australia:
✔ Brazilia –„Semiconductor Scenario in Brazil and INCT NAMITEC Research Network”, Jacobus Swart, Universitatea din Campinas - UNICAMP Campinas, Brazilia;
✔ Canada – „Micro/Nano Canada Report”, Gordon Harling, CMC Microsystems, Canada;
✔ Austria - Ulrich Schmid, TU Wien, Institute of Sensor and Actuator Systems, Austria;
✔ Benelux - Michael Kraft, KU Leuven, ESAT-MNS, Belgia;
✔ Regiunea Iberică - Luis Fonseca,
IMB-CNM (CSIC), Spania
✔ Irlanda - Cian O Mathuna, Tyndall National Institute University College Cork, Irlanda
✔ România - Carmen Moldovan, IMT Bucharest, România
✔ Ungaria - Fried Miklos, Institute of Technical Physics and Materials Science (MFA), Ungaria;
✔ Italia - Paolo Dario, SantAnna School of Advanced Studies, The BioRobotics Institute, Italia;
✔ Serbia - Danijela Randjelovic, University of Belgrade - Institute of Chemistry, Technology and Metallurgy, National Institute of the Republic of Serbia, Serbia
✔ Regatul Marii Britanii şi al Irlandei de Nord - Nick Harris, School of Electronics and Computer Science University of Southampton, United Kingdom
Lucrările științifice prezentate au abordat o tematică diversă; de la studiul unor materiale specific pentru dezvoltarea de senzori şi componente electronice cu aplicații în domeniile biomedical şi automotive, până la dezvoltarea de microsisteme pentru economisirea de energie şi monitorizarea mediului.
Cu această ocazie IMT București a confirmat interesul şi dorința de colaborare în domeniul de activitate micro- şi nanotehnologiilor, a inițiat colaborări şi şi-a prezentat infrastructura (echipamente şi camere curate), şi rezultatele obținute în ultima perioadă în proiectele europene. IMT București prin Centrele IMT-MINAFAB şi CENASIC pune la dispoziție infrastructură şi know-how pentru o interacțiune directă între cercetători, permițând o evoluție rapidă a cercetării experimentale.
De asemenea, în cadrul MMS 2023 a fost promovată şi expertiza altor entități din România, organizații cu activități de cercetare şi companii cu activități economice în domeniul micro- şi nano sistemelor.
La finalul zilei de 23 mai, șefii delegaților au convenit asupra locațiilor de desfășurare a următoarelor două întâlniri MMS, respectiv Australia (2024) şi Canada (2025).
În ultima zi a evenimentului (24 mai), participanții la MMS2023 au vizitat facilitate ELI-NP din cadrul IFIN-HH. Cu această ocazie specialiștii organizației gazdă au prezentat caracteristicile generale ale infrastructurii şi, în particular cele ale sistemului laser de mare putere („High Power Laser System”).





Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite