Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Paradoxul erei digitale: angajați îngrijorați sau fericiți?

02 August 2023



Secolului XIX a început cu schimbări majore pentru lucrătorii englezi din industria textilelor. Războaiele napoleoniene au afectat comerțul și au provocat lipsuri de alimente. O schimbare în moda bărbaților, care au trecut de la ciorapi la pantaloni, a paralizat industria de ciorapi din Anglia. Pe lângă toate acestea, revoluția industrială a adus cu sine o tehnologie disruptivă – motorul cu abur - care a permis muncitorilor să producă articole tricotate de aproximativ 100 de ori mai rapid decât o făceau manual.
Într-o noapte de sfârșit de ianuarie a anului 1812, bărbați mascați au năvălit pe ușa atelierului de textile al lui George Ball de la periferia orașului Nottingham, Anglia, distrugând cinci mașini de tricotat. Raidurile nocturne asupra atelierelor de textile din Nottingham au continuat, ca protest împotriva producătorilor care foloseau mașini pentru a înlocui forța de muncă și pentru a reduce costurile cu salariile.
Era începutul mișcărilor împotriva unei noi structuri economice impusă de Revoluția Industrială, cunoscută în istorie ca revolta ludiților, după numele țesătorului legendar „Ned Ludd”, folosit ca pseudonim în scrisorile de amenințare adresate proprietarilor de fabrici și oficialilor guvernamentali. Numele dăinuie mai bine de două secole mai târziu, „Luddit” devenind acum un termen general sinonim cu „tehnofob”.

Evoluția noțiunii de loc de muncă între Revoluția industrială și era digitală
Revoluția Industrială, care a început în secolul al XVIII-lea și a continuat până în zilele noastre, este considerată cea mai profundă revoluție din istoria omenirii, datorită impactului său major asupra vieții de zi cu zi a oamenilor. Accelerarea proceselor de inovare tehnică a adus o serie de unelte și echipamente noi, implicând schimbări subtile în diferite domenii care au afectat profund munca, producția și utilizarea resurselor. Invențiile și inovațiile au modelat activitatea oamenilor în procesele industriale, creând în același timp multe industrii noi.
Producția de țesături a fost fundamentală pentru dezvoltarea economică a Marii Britanii între 1750 și 1850, anii pe care istoricii îi folosesc în mod obișnuit pentru a încadra Revoluția Industrială. În această perioadă, organizarea producției de bumbac a trecut de la producție la scară mică, acasă, forța de muncă fiind familia, la industria mecanizată, în fabrici. Boom-ul productivității a început cu câteva dispozitive tehnice, cum ar fi războiul de țesut, acționate uman, iar puterea aburului a dus la apariția unor echipamente specializate.
Revoluția Industrială a adus transformări profunde și de durată, nu doar în afaceri și economie, ci și în structurile de bază ale societății. Înainte de industrializare, când cele mai semnificative activități economice din majoritatea țărilor europene erau agricultura și meșteșugul, structurile sociale au rămas în esență așa cum fuseseră în Evul Mediu. Apariția dezvoltării industriale a reînnoit modelele de așezare umană, munca și viața de familie.
Natura muncii în noile industrii urbane a avut un impact social semnificativ. Înainte de Revoluția Industrială, munca era guvernată de meșteșuguri și resursele limitate disponibile. Odată cu apariția industriei bazate pe fabrici, mașina cu abur și alte utilaje au stabilit un ritm nou, mai rapid, al muncii, odată cu îmbunătățirea condițiilor de muncă aproape inumane. O consecință adesea trecută cu vederea a noilor condiții de muncă afectează cea mai elementară unitate socială: familia. Creșterea producției din fabrică și a orașelor industriale a însemnat o separare a căminului de locul de muncă pentru majoritatea muncitorilor. Totodată, creșterea productivității a dus la crearea unei noi clase sociale, cu o stare materială mai bună, generând în același timp temeri și nevoia de a crea servicii sociale și comunitare.
Există un consens larg în rândul profesioniștilor asupra faptului că inovarea este principalul motor al productivității, creșterii economice și creării de locuri de muncă. Măsura în care acest lucru este valabil în ceea ce privește inovațiile care implică digitalizare, rămâne un subiect de dezbatere aprinsă. Procesul de digitalizare, acum în plină desfășurare, aduce cu sine crearea, transformarea și dispariția unor locuri de muncă și chiar a unor profesii.
În ultimele două decenii, tehnologiile digitale au favorizat adoptarea lucrului la distanță în multe organizații. Deși înainte de pandemia COVID-19 munca la distanță era o practică cunoscută, nu era utilizată pe scară largă. Un studiu publicat în 2020 de Asociația Internațională de Psihologie Aplicată a evidențiat că, înainte de COVID-19, doar 2,9% din forța de muncă totală din SUA și aproximativ 2% din cea din Europa era angajată în muncă la distanță.
Pandemia a perturbat brusc rutinele normale de lucru și a accelerat tendințele existente anterior legate de migrarea muncii către medii online sau virtuale. Contextul pandemic a accelerat trecerea de la munca tradițională „la birou” la lucrul la distanță, iar dezvoltarea tehnologiilor digitale a facilitat această tranziție rapidă. Astfel, după secole în care angajații își părăseau în fiecare zi de muncă familia și căminul pentru a merge la locul de muncă, astăzi sunt în situația de a se întoarce la munca de acasă, unde adesea familia este prezentă. La fel ca în urmă cu două secole, această schimbare, în sens invers de data aceasta, a generat temeri și nevoia de a crea alte tipuri de servicii sociale și comunitare.

Reacții contradictorii generate de Inteligența Artificială
Unii specialiști susțin că majoritatea sarcinilor care sunt expuse riscului de automatizare sunt cele efectuate de angajați cu o calificare scăzută sau medie, în timp ce majoritatea sarcinilor noi care apar din adoptarea tehnologiilor digitale completează forța de muncă cu o calificare înaltă. Sarcinile care devin învechite din cauza tehnologiilor digitale sunt de obicei de alt tip decât sarcinile create, iar diferitele tipuri de tehnologii digitale pot avea efecte eterogene asupra cerințelor de competențe. Investițiile sporite în digitalizare sunt asociate cu o creștere a angajării lucrătorilor cu o calificare înaltă, generate aproape în întregime de firmele care folosesc tehnologii digitale bazate pe mașini, cum ar fi roboții sau imprimarea 3D.
În martie 2023, Goldman Sachs a publicat un raport care arată că inteligența artificială (IA) ar putea înlocui echivalentul a 300 de milioane de locuri de muncă cu normă întreagă. Anul trecut, sondajul anual al forței de muncă la nivel global al PwC a arătat că aproape o treime dintre respondenți sunt îngrijorați de perspectiva ca rolul lor să fie înlocuit de tehnologie în trei ani.
Sunt totuși specialiști care susțin că pericolul tehnologiilor digitale pentru oameni este departe de a fi războiul între om și robot din filmele SF. Însă adoptarea IA, care generează temerea majoră, fără spirit critic, în contexte înguste, înseamnă erodarea treptată a unora dintre cele mai importante abilități ale oamenilor. Algoritmii subminează deja capacitatea oamenilor de a judeca, de a se bucura de întâlniri întâmplătoare și de a perfecționa gândirea critică.
Pe măsură ce titlurile despre roboții care fură locuri de muncă au proliferat și pe măsură ce instrumentele IA generative au devenit rapid mai accesibile, profesioniști din domenii diverse încep să se simtă îngrijorați cu privire la viitorul lor și la relevanța abilităților pe care le au pentru piața muncii, în anii următori.
Vremurile s-au schimbat și o revoltă ca cea a ludiților este istorie. Cu toate acestea, vedem deja mișcări de protest. Modul în care IA generativă poate fi folosită pentru a înlocui forța de muncă este astăzi un punct crucial pentru actorii de la Hollywood, care s-au alăturat pe 14 iulie 2023 grevei scenariștilor. Printre revendicările organizațiilor de breaslă se află în mod explicit clauze contractuale care să reglementeze folosirea inteligenței artificiale, pentru a proteja actorii și scenariștii.
Scott Likens de la PwC, specializat în înțelegerea problemelor legate de încredere și tehnologie, are o altă opinie, împărtășită de cei conștienți de modul în care tehnologiile digitale aduc bunăstare. „Progresele tehnologice ne-au arătat că, da, tehnologia are potențialul de a automatiza sau eficientiza procesele de lucru. Cu toate acestea, cu setul potrivit de abilități, indivizii sunt adesea capabili să progreseze”, spune el. „Pentru a se simți mai puțin îngrijorați cu privire la adoptarea rapidă a IA, angajații trebuie să se orienteze către tehnologie. Educația și formarea [sunt] cheie pentru ca angajații să învețe despre inteligența artificială și ce poate face aceasta pentru rolul lor particular, precum și să îi ajute să dezvolte noi abilități. În loc să se ferească de IA, angajații ar trebui să planifice să o îmbrățișeze și să se educe.”
Stefanie Coleman, director în domeniul serviciilor de consiliere personală de la EY, susține, de asemenea, că „oamenii vor avea întotdeauna un rol de jucat în afaceri, îndeplinind munca importantă pe care roboții nu o pot face. Acest tip de muncă necesită de obicei calități umane înnăscute, cum ar fi construirea de relații, creativitate și inteligență emoțională. Recunoașterea valorii unice a oamenilor în forța de muncă, în comparație cu mașinile, este un pas important în navigarea prin temerile care înconjoară acest subiect”.



Green eDIH oferă o soluție
Emma Parry, profesor de management al resurselor umane și șef al grupului Changing World of Work la Cranfield School of Management, Marea Britanie, a văzut deschiderea generației Z față de noi tehnologii ca un avantaj ce poate contrabalansa faptul că își încep cariera într-un moment dificil, începând să lucreze pe fondul pandemiei globale. În opinia ei, „cu IA, oamenii tind să cadă într-o perspectivă distopică sau utopică, iar persoanele mai tinere cad în mod normal în cea din urmă. Deși încă nu există cercetări de calitate în acest sens, în mod anecdotic, tinerii acceptă și sunt mai dispuși să adopte IA în viața lor de zi cu zi și la locul de muncă.”
Aceste cunoștințe pot ajuta generația Z să contribuie la afaceri în moduri în care colegii lor mai puțin fluenți în IA nu pot, ceea ce îi face pe angajații mai tineri deosebit de valoroși pentru angajatorii lor. Cu toate acestea, este important să recunoaștem că fluența într-o abilitate nu va șterge neapărat unele dintre barierele profesionale pe care acești tineri trebuie să le depășească, una dintre provocările de a intra în forța de muncă de la distanță fiind deconectarea de la colegii mai experimentați. În condițiile în care angajatorii caută angajați compleți, iar abilitățile tehnice sunt doar o parte a fișei postului, abilități cum ar fi comunicarea, munca în echipă, rezolvarea problemelor și adaptabilitatea continuă să fie foarte apreciate.
Organizații ca Green eDIH au rolul de a funcționa ca punte de legătură între companiile în cautarea de angajați cu abilități personale și profesionale și universitățile care au rolul de a înarma absolvenții cu aptitudinile cerute de angajatori. Am creat Platforma Digitală Greentech Academy, concepută pentru a facilita schimbul de cunoștințe, dezvoltarea abilităților și oportunități de creare de rețele în cadrul industriei Greentech.
Printre partenerii Green eDIH se numără câteva din universitățile cele mai importante în pregătirea angajaților de mâine: Universitatea Politehnica din București, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară și Academia de Studii Economice din București. Împreună, am început pregătirea unor întâlniri între studenți, cadre didactice și profesioniști din companii, care vor contribui la educarea studenților de astăzi în spiritul profesiilor viitorului.
Platforma Digitală Greentech Academy catalizează astfel învățarea, colaborarea și inovarea, oferindu-le tinerilor avantajele de care au nevoie pentru o carieră într-un context profesional în continuă evoluție.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite