Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Cercetare pentru sănătate

02 August 2023



Conducerea de către un institut de top de la noi, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie – IMT București, a unui consorțiu de mari universități, institute și companii europene și obținerea finanțării printr-un program, de asemenea, european, pentru o temă cu impact științific, social și de business major, readuce în actualitate stringența susținerii unor proiecte cu profil medical, cu largă utilitate în viața de fiecare zi pentru categorii întregi de oameni aflați în suferință. Proiectul în discuție, numit NerveRepack, va avea un rezultat care pe unii i-ar putea duce cu gândul spre SF: spus mult simplificat, vor fi niște proteze cu ajutorul cărora persoanele cu brațe amputate sau cu picioare paralizate vor putea să-și recapete nu doar funcțiile motorii (să meargă, să manipuleze), ci și pe cele senzoriale (să pipăie, să simtă), protezele fiind conectate la sistemul nervos. Sub coordonarea unui cercetător român, dr. Carmen Moldovan, proiectul reunește ca parteneri nume de referință în cercetarea și inovarea biomedicală din Europa.

Pe plan național, un consorțiu pentru cercetări dedicate sănătății, Centrul Naţional de Competenţă în Domeniul Cancerului, a fost creat prin parteneriat public-privat între Institutul Oncologic Prof. dr. Ion Chiricuţă Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti, Universitatea Politehnica din Bucureşti, Universitatea de Medicină şi Farmacie Grigore T. Popa din Iaşi, Institutul Victor Babeș București şi companiile Sfântul Nectarie Centrul de Oncologie SRL, Kol Medical Media SRL, Oncohelp TM SRL, Oncomed SRL, Netvibes SRL, Med Life SA.

De perspectivă, în contextul proiectului „Modelul economic românesc în Uniunea Europeană – România Orizont 2040”, inițiat de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), se regăsește Centrul Național de Medicină Nucleară, caracterizat ca „proiect de interes național și de interes strategic în Europa de Sud-Est” de către dr. Vasile Cepoi și dr. ec. Cristian Iftimoaie, conceput a avea ca nucleu sistemul laser—gamma ELI-NP de la Măgurele.

În același timp, cercetarea pentru contribuție tehnico-medicală la compensarea unor deficiențe fizice sau psihice se concretizează și la nivel de anvergură redusă, însă cu orizont de așteptare (sau, în orice caz, de speranță) mare. Este cercetarea pornită individual, susținută antreprenorial, cel mult, la nivel de start-up. Tânărul cercetător Cornel Amariei a pornit de la o experiență de viață personală. Și mama, și tata, și sora lui sunt oameni cu dizabilități. Familia lor, casa, relațiile dintre ei, ordinea grijilor fiecăruia față de ceilalți arată și decurg în feluri pe care numai ei le înțeleg, sunt așa de când se știu ei și așa le vor duce toată viața. Dată fiind lumea asupra căreia Cornel ­Amariei a deschis ochii și în care a crescut, nevoia de a se face util și interdicția de a fi nepăsător i-au fost mereu și-i sunt fel de a fi. Așa a ajuns să inventeze ochelarii pentru ușurarea orientării oamenilor care nu văd și apoi să pună pe picioare și să mențină activă forma prin care invenția să fie transferată în practică și să devină accesibilă cui are nevoie de ajutorul ei. În lume sunt înregistrați circa 40 de milioane de oameni nevăzători. Unii dintre ei se ajută în viață de câini ghizi (care apucă și cui îi dă mâna, că abia dacă sunt 20 de mii toți câinii pregătiți și întreținuți pentru așa ceva). Ochelarii inventați de Cornel Amariei înglobează tehnologie din robotică, inteligență artificială și elemente din domeniul conducerii autonome, dirijate prin comenzi vocale. Răspunsurile vin la nivelul creierului. Aici poate fi socotită diferența dintre ochelari și câine ghid: câinele conduce și descurcă omul, ochelarii îl orientează încât să nu se-ncurce. Pentru transferul tehnologic al invenției, tânărul cercetător a creat start-up-ul numit „.lumen“ („dotLumen“), în parteneriat cu conf. univ. dr. Gabriel Chindriș, de la De­­partamentul de electronică aplicată al Universității Tehnice din Cluj-Napoca, și cu Mihai Ivașcu, fondator și CEO al Grupului M3 Holdings.

Un alt exemplu este oferit de antreprenorii Adina și Marius Rus, care au creat un asistent inteligent pentru copii cu ADHD: o brățară care-l ajută pe copil să conștientizeze şi să-şi controleze emoțiile. Cu un pas, cu o clipă înaintea evenimentului disturbator, brățara vibrează și-i distrage atenția de la factorul stresant.

Constituiți într-o companie de robotică, AxoSuits, câțiva absolvenți ai Universității din Oradea au creat un exoschelet care pune în mișcare corpul cuiva imobilizat din cauza unei deficiențe fizice; e „un costum” ca un fuselaj de avion, din oțel inoxidabil și aluminiu, cu baterie funcțională opt ore la o încărcare.

Un grup de eleve din Topliţa, județul Harghita, a inventat „un plasture cu GPS”, un fel de leucoplast în care e încorporat un mini-sistem conectat la o aplicaţie pe telefon mobil prin care poate fi supravegheată o persoană cu dizabilităţi. Reunite în echipa „Find me Anywhere” și premiate la nivel național, au încheiat un contract cu o firmă din China care să producă plasturele la dimensiuni miniaturale.

Încă elevă fiind și membră a Centrului Alexandru Proca pentru Inițiere în Cercetarea Științifică a Tinerilor, de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA București, Bianca Nemeș, între timp absolventă a Liceului Internațional de Informatică București, a creat un pansament inteligent, prezentat la Târgul Internațional de Știință și Inginerie Regeneron din SUA, cea mai mare competiție de proiecte de cercetare pentru tineret. Membri ai aceluiași centru, la același eveniment din SUA, elevii Mihai Dumitrescu, Liceul Internațional de Informatica București, Mihai Vârlan, Colegiul Național Mihai Viteazul București, Matei Andrei Iosip, Colegiul German Goethe București, și-au prezentat invenția constând într-un sistem de orientare a oamenilor cu probleme de vedere.

Unele dintre aceste invenții sunt pornite de la cazuri cunoscute personal de creatorii lor, ceea ce le confirmă utilitatea și nevoia de susținere. În ansamblu, cercetarea în domeniul medical necesită reglementări și finanțări pe măsura importanței ei vitale și adresabilității largi la nivelul populației. Bază încurajatore în acest sens există: înStrategianațională de cercetare 2022-2027, Sănătatea este unul din cele șase domenii de pe Agenda strategică de cercetare a României; în același cadru, „Sănătate – prevenție, diagnostic și tratament avansat” este una din specializărileinteligente care se vor dezvolta înRomânia.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite