Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Infrastructurile de cercetare și relația sinergică cu IMM-urile inovative

21 Septembrie 2023



Modelul IMT-MINAFAB: facilitate singulară în România, relevantă internațional

Facilitatea de proiectare, simulare, micro și nanofabricaţie pentru dispozitive și sisteme electronice IMT-MINAFAB (1) este infrastructura de cercetare aflată sub coordonarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie – IMT București, inaugurată în anul 2009, iar din septembrie 2017 a fost recunoscută de Comitetul Român pentru Infrastructuri de Cercetare și inclusă în categoria infrastructurilor de relevanță internațională/europeană. IMT-MINAFAB este singura facilitate operațională din România în care se pot fabrica în acest moment componente micro și nanoelectronice (incluzând micro- nanosenzori și microsisteme inteligente) și care permite parcurgerea tuturor etapelor de realizare, de la simularea și proiectarea asistată de calculator (CAD), procesare tehnologică, caracterizare microfizică, până la testare funcțională și încercări de fiabilitate (electro-mecano-climatice), beneficiind de dotări tehnologice performante, de ultimă generație și de expertiza unui personal specializat.

IMT-INAFAB o facilitate destinată cercetării interdisciplinare de excelență și inovării, similară altor facilități din EU prin dotare tehnologică, care funcționează ca „centru deschis (open access)” pentru parteneri și clienți, o platformă de interacțiune între cercetare, educație și industrie, la nivel național și internațional (2).



Un pilon fundamental al ecosistemelor de cercetare și inovare
Conform comunicării elaborate de Comisia Europeană din 10 martie 2020 (O strategie pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală), microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii reprezintă coloana vertebrală a economiei europene, având un rol esențial prin crearea de valoare adăugată în fiecare sector al economiei. IMM-urile reprezintă 99% dintre firmele înregistrate în Uniunea Europeană, asigură două treimi din locurile de muncă din sectorul privat și generează mai mult de jumătate din produsul intern brut al Uniunii Europene (3).
Deși cercetarea și inovarea sunt cruciale pentru succesul durabil și pentru dezvoltarea sustenabilă, în Uniunea Europeană IMM-urile care inovează cu succes sunt mai puțin numeroase decât marile întreprinderi, printre cauze fiind menționate lipsa de calificare tehnică și rigiditățile remanente pe piețele muncii la nivel naționa (4).
În statele membre dezvoltate, infrastructurile de cercetare reprezintă un punct focal pentru inovare, fiind adevărate incubatoare pentru start-up-uri inovative și parteneri cheie pentru IMM-uri. Încă din anii 2000, la nivel european a fost recunoscută importanța infrastructurilor de cercetare, fiind luate măsuri pentru dezvoltarea managementului și capacităților tehnice, dar în special pentru îmbunătățirea condițiilor de acces deschis și nerestrictiv pentru IMM-urile inovative. În anul 2022, în urma unei analize extinse asupra infrastructurilor de cercetare (Infrastructurile de cercetare: Consiliul adoptă concluzii), Comisia Europeană a concluzionat că infrastructurile de cercetare constituie un pilon fundamental al ecosistemelor de cercetare și inovare, oferind IMM-urilor inovative cunoștințe și expertiză unice, dispozitive experimentale și resurse tehnice pentru a dezvolta tehnologii de vârf cu scopul de a crește competitivitatea acestora la nivel mondial (5).

Proiectul care a consolidat relația IMT-MINAFAB cu întreprinderile
În ultimii ani, IMT București și-a multiplicat eforturile de colaborare cu partenerii privați, vizând în special IMM-urile inovative, prin proiecte de cercetare cu componentă de transfer tehnologic care au rezultat în produse noi sau îmbunătățite. Una din cele mai importante acțiuni desfășurate în acest sens, a fost implementarea proiectului Parteneriat în exploatarea Tehnologiilor Generice Esențiale, utilizând o PLATformă de interacțiune cu întreprinderile competitive (TGE-PLAT), co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operațional Competitivitate 2014 – 2020. Pe parcursul execuției acestui proiect au fost finanțate 14 contracte subsidiare în colaborare cu 12 IMM-uri inovative. Succesul implementării acestui program și rezultatele excelente obținute în cadrul unor proiecte de cercetare cu componentă de transfer tehnologic ne-au motivat în demararea și implementarea unui proces de îmbunătățire a managementul operațional al infrastructurii de cercetare IMT-MINAFAB în vederea creșterii calității serviciilor oferite partenerilor.



Confirmare internațională via EuroNanoLab

Un pas important în vederea îmbunătățirii calității serviciilor oferite către partenerii IMM a fost aderarea la infrastructura de cercetare distribuită EuroNanoLab (http://www.euronanolab.eu), din care fac parte 44 de centre de micro- și nano fabricare din 14 țări europene.
Consorțiul EuroNanoLab susține activitatea de CDI a peste 6.000 de utilizatori din toată Europa, din care aproximativ 750 sunt IMM-uri și start-up-uri inovative, și are la bază patru piloni fundamentali:
- standardizarea proceselor tehnologice pentru transferul rapid al fluxurilor tehnologice între centrele de micro- și nano-fabricare;
- acces transnațional la tehnologie conducând la simplificarea accesului IMM-urilor la tehnologii de ultimă generație;
- acces la expertiză de vârf prin cuplarea IMM-urilor cu specialiști de înaltă calificare din toată Europa;
- crearea unei platforme de integrare tehnologică care permite colaborarea eficientă dintre centrele din Europa pentru reducerea perioadei de timp de la idee la produs inovativ.
EuroNanoLab oferă un punct unic de acces la toate infrastructurile de cercetare partenere, simplificând astfel accesul cercetătorilor și inovatorilor la o gamă variată de servicii, incluzând proiectare, fabricare, caracterizare, integrare, testare și formare.

NEP, o nouă platformă de afirmare
Ca membru al EuroNanoLab, începând cu anul 2021 IMT București a fost acceptat ca partener indirect în cadrul proiectului Nanoscience Foundries and Fine Analysis - NFFA Europe Pilot (NEP), proiect al cărui obiectiv este de a facilita accesul la facilități și servicii de cercetare pentru nanoștiințe și nanotehnologii. NEP este finanțat de Uniunea Europeană prin programul pentru cercetare și inovare Horizon 2020, având alocat un buget de 15 milioane de euro pentru perioada 2021-2026. În cadrul proiectului sunt oferite gratuit atât servicii de micro- și nano-fabricare, cât și servicii de caracterizare și simulare disponibile în 40 de infrastructuri de cercetare din 10 țări europene, acoperind o gamă largă de tehnici și aplicații, costurile fiind acoperite integral din fondurile alocate de Comisia Europeană.
NEP are patru obiective principale:
– îmbunătățirea calității serviciilor oferite de infrastructurile de cercetare prin implementarea unor practici, protocoale și proceduri comune;
– creșterea impactului infrastructurilor de cercetare prin promovarea vizibilității, facilitarea oportunităților de colaborare, și susținerea activităților de educație și formare;
– explorarea unor noi frontiere științifice prin integrarea unor tehnici disponibile pentru dezvoltarea unor noi instrumente și capabilități tehnologice;
– asigurarea sustenabilității pe termen lung a infrastructurilor de cercetare distribuite pan-european prin stabilirea unui model de business și a unei strategii de finanțare pentru perioada de post-implementare.
În perioada martie 2021 – septembrie 2023, NEP a organizat 23 de selecții de proiecte la care au fost transmise 789 de propuneri, rata de acceptare fiind de 63%. Din proiectele acceptate, aproximativ 60 au fost implementate de IMM-uri care au beneficiat de peste 2.000 de ore de acces în laboratoare de CDI. Accesul la serviciile oferite prin proiectul NEP a fost simplificat, în special pentru a veni în întâmpinarea nevoilor IMM-urilor. Accesul se face printr-un punct unic (www.nffa.eu), iar depunerea cererii de acces se face continuu pe toată perioada de desfășurare a proiectului, comisia de evaluare a cererilor de acces întrunindu-se o dată la 3 luni. De asemenea, fiecare aplicant beneficiază de expertiza Rețelei de Contacte Tehnice (TLNet – Technical Liaison Network) care poate oferi consultanță tehnică atât în timpul redactării propunerii de acces, cât și în timpul desfășurării activităților.
Se așteaptă ca NEP să aibă un impact semnificativ asupra progresului nanoștiinței și nanotehnologiei în Europa, oferind acces la facilități și servicii de clasă mondială, stimulând excelența științifică și inovația, încurajând colaborarea interdisciplinară și transferul de cunoștințe, sprijinind educația și formarea cercetătorilor și sporirea competitivității și atractivității peisajului cercetării europene.
Se poate considera că proiectul NEP este un succes din punct de vedere al colaborării cu IMM-urile, oferind acces la o gamă largă de echipamente, experți și tehnologie care pot transforma activitatea IMM-urilor inovative.



Partener în RIANA, un instrument de valorificare superioară a ideilor

În ciuda acestui succes, s-a constatat că proiectul NEP are o limitare importantă. Din cauza condițiilor de acces, fiind acceptate cereri de acces pentru maxim două saptămâni, este fezabil mai mult pentru testarea unui principiu, proiectul fiind focalizat pe niveluri TRL reduse, maxim TRL 3-4, care să poată fi implementate într-o perioadă scurtă de timp. Din acest motiv, Comisia Europeană a aprobat proiectul Research Infrastructure Access in Nanoscience and Nanotechnology – RIANA, finanțat prin programul Horizon Europe. Acest proiect este planificat să demareze în noiembrie 2023, urmând ca în 2024 să își deschidă accesul pentru cercetători din universități și IMM-uri. Proiectul RIANA este conceput pentru atragerea utilizatorilor experimentați din universități și industrie pentru dezvoltarea ideilor promițătoare către niveluri TRL mai ridicate.
IMT București este prezent ca partener direct în cadrul proiectului RIANA, alaturi de 68 de infrastructuri de cercetare din Europa care oferă o gamă variată de tehnici de caracterizare și de nanofabricare. În cadrul proiectului au fost alocate fonduri pentru 35.000 ore de acces la echipamente și infrastructuri, precum și 5.000.000 ore de acces la sisteme High Power Computing (HPC), toate serviciile fiind disponibile printr-un singur punct de acces.
Relația dintre infrastructurile de cercetare și mediul industrial a ajuns într-un moment pivotal. Dacă în trecut, accesul utilizatorilor externi era îngreunat, în primul rând din cauza complexității serviciilor oferite, dar și lipsei de compatibilitate totală între nevoile utilizatorilor și gama de servicii care puteau fi accesate, în acest moment serviciile infrastructurilor sunt comasate la nivel european și oferite împreună cu suportul tehnic necesar. Prin comasarea serviciilor, se permite accesul facil printr-un singur punct de contact la mai multe infrastructuri care pot derula programe comune pentru rezolvarea problemelor utilizatorilor săi. În plus, prin crearea rețelei de contacte tehnice, se oferă utilizatorilor suportul necesar pentru a înțelege mai bine serviciile pe care le accesează, coborând mult bariera de intrare.
Nivelul tehnologic ridicat din infrastructura de cercetare gestionată de IMT București ne-a permis accesul în rețele internaționale de top. Putem doar spera că mai multe IMM-uri din România vor profita de această poartă deschisă către Europa, pentru a beneficia la maxim de serviciile oferite de infrastructurile de cercetare.

1 https://eertis.eu/errf-2200-000f-0676
2 Raport de activitate 2022 – IMT București: https://imt.ro/
3 O strategie pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală, Comisia Europeană, Bruxelles, 10.03.2020: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=COM%3A2020%3A103%3AFIN
4 „Gândiți mai întâi la scară mică”: Prioritate pentru IMM-uri, Comisia Europeană, Bruxelles, 25.06.2008: https://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2004_2009/documents/com/com_com(2008)0394_/COM_COM(2008)0394_ro.pdf
5 Infrastructurile de cercetare - Concluziile Consiliului, Bruxelles, 2.12.2022: https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2022/12/02/research-infrastructures-council-adopts-conclusions/



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite