Revista >> Octombrie 2023 [Nr. 258] >> IT&C

Primii pași în elaborarea unei Strategii Naționale pentru Inteligență Artificială

Alexandra Cernian - Conferentiar universitar, Facultatea de Automatica si Calculatoare

20 Octombrie 2023

Ministerul Cercetării, Inovării și Dezvoltării a pus în dezbatere publică un proiect care vizează strategia naţională privind inteligenţa artificială. „Am început un proces foarte transparent de dezbatere a tehnologiilor viitorului şi a unui cadru legislativ transpus în această strategie de inteligenţă artificială a României, care va avea impact atât în cadrul politicilor publice, cât şi în zona privată şi, din acest punct de vedere, am pus la aceeaşi masă tot ceea ce înseamnă mediu academic, universităţi, institute de cercetare, toată industria din România", a declarat ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan-Gruia Ivan, la evenimentul de lansare a dezbaterii publice pentru elaborarea strategiei.

Cadru Strategic Național pentru Inteligență Artificială (CSN-IA) a fost conceput în cadrul proiectului „Cadru strategic pentru adoptarea și utilizarea tehnologiilor inovative în administrația publică 2021-2027 - soluții pentru eficientizarea activității", implementat de către Autoritatea pentru Digitalizarea României în parteneriat cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Scopul principal al acestui proiect este alinierea strategiilor internaționale privind tehnologiile inovative în administrația publică la contextul național și elaborarea unor direcții strategice pentru perioada 2021-2027. Documentul poate fi consultat aici: https://www.mcid.gov.ro/wp-content/uploads/2023/08/CSN-IA_28Iulie.pdf.

Obiectivele proiectului șirezultatele anticipate
Pentru a-și îndeplini misiunea, CSN-IA stabilește următoarele scopuri generale, conforme cu prioritățile de acțiune incluse în documentele strategice ale Uniunii Europene și cu cerințele și oportunitățile de dezvoltare la nivel național:
■ Sprijinirea educației în cercetare-dezvoltare și formare a competențelor specifice AI;
■ Avansarea unei infrastructuri reziliente și a unor seturi de date utilizabile și reutilizabile;
■ Consolidarea sistemului CDI în domeniul AI;
■ Promovarea transferului tehnologic din mediul de cercetare - inovare în cel de producție;
■ Sustenținerea măsurilor care să încurajeze adoptarea AI în societate;
■ Instituirea unui sistem de guvernanță și a unui mediu adecvat de reglementare a AI.

În contextul beneficiilor aduse de utilizarea IA, CSN-IA subliniază amploarea impactului pe care aceste tehnologii pot să-l aibă în îmbunătățirea calității vieții cetățenilor și în dezvoltarea societății în totalitatea sa, în diverse domenii de aplicabilitate, cum ar fi:
■ Asistența medicală, asigurarea transportului în siguranță, furnizarea serviciilor publice și îmbunătățirea condițiilor de muncă;
■ Dezvoltarea competențelor digitale ale angajaților din sectorul public și din companii;
■ Creșterea capacității de calcul și a infrastructurii, dezvoltarea programelor de masterat și doctorat în domeniul IA, generarea de noi oportunități în cercetare-dezvoltare, utilizarea unor tehnici inovatoare pentru experimentarea și testarea aplicațiilor, și integrarea în rețelele academice europene;
■ Participarea la proiecte de finanțare la nivel național și european, îmbunătățirea logisticii și infrastructurii de calcul, accesul extins la cunoștințe și informații, la facilități de testare și experimentare, atât pentru companiile private, cât și pentru organizații din mediul de cercetare și instituții publice.

CSN-IA se concentrează pe 6 obiective generale, cărora le sunt asociate 13 obiective specifice. Corespondența dintre obiectivele generale și cele specifice este următoarea:

Rezultatele așteptate în urma implementării CSN-IA se vor putea reflecta în:
■ Dezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare și inovare în domeniul TIC, cu accent pe resurse umane, expertiză și recunoaștere națională și internațională.
■ Consolidarea capacității de formare, pregătire și educație a specialiștilor în IA în sistemul educațional.
■ Creșterea nivelului de cunoștințe și competențe de bază în IA în rândul populației și al întreprinderilor.
■ Dezvoltarea infrastructurilor specializate pentru IA, implicând investiții, reglementare și gestionarea seturilor de date.
■ Extinderea ecosistemului instituțional cu expertiză în IA, inclusiv centre de cercetare, companii și spații de testare și experimentare a soluțiilor.
■ Integrarea soluțiilor bazate pe IA în mediul public pentru furnizarea de servicii publice digitale și în sectorul privat pentru a spori competitivitatea economică.
■ Consolidarea guvernanței și reglementării în domeniul IA pentru a asigura un mediu adecvat de dezvoltare.

Cu toate acestea, în stadiul actual, documentul oferă mai degrabă un rezumat al situației actuale a Inteligenței Artificiale în Europa și în România, bazându-se în mare parte pe statistici publicate la nivel european. Aceste statistici evidențiază poziția mai puțin favorabilă a României și problemele cu care se confruntă în acest domeniu.
Chiar dacă proiectul avansează 129 de măsuri pentru a susține cele 6 obiective majore, doar 28 dintre acestea sunt asociate cu indicatori de rezultat. În plus, există o lipsă de viziune clară în ceea ce privește acțiunile esențiale pentru atingerea obiectivelor și țintelor propuse, precum și un plan de acțiune bine structurat.

Tema educației: inconsistentă șidificil de integrat
Unul din punctele controversate ale proiectului este cel legat de tema educației. Proiectul se bazează pe diverse surse de referință, inclusiv Programul de Guvernare 2021-2024, PNRR și Proiectul România Educată. De asemenea, se iau în considerare diferite strategii de dezvoltare în domeniul tehnologic, precum Strategia pentru Digitalizarea Educației 2021-2027 intitulată SMART Edu. Această strategie are două obiective principale: „dezvoltarea de competențe relevante pentru transformarea digitală" și „construirea unui ecosistem performant de educație".
În cadrul obiectivului specific OS1.2, documentul prevede ca obiectiv „Creșterea nivelului de înțelegere de bază a populației privind beneficiile, utilizarea și reglementarea tehnologiilor IA, prin intermediul sistemului preuniversitar de educație” și include ca masuri:
M1.2.1. Dezvoltarea de programe de instruire în fundamentele IA a unor categorii socio-profesionale care interacționează masiv cu populația generală.
M1.2.2. Includerea unei discipline noi (opționale) respectiv actualizarea unor discipline existente pentru introducerea unor noțiuni fundamentale din domeniul IA în programa de studiu de liceu cu profil real.
M1.2.3. Realizarea de module opționale (curriculum la decizia școlii) de studiu al conceptelor de bază IA pentru școlile și liceele de profil socio-uman de către universități, firme și ONG-uri.
Însă, aceste măsuri nu sunt susținute de indicatori de rezultat, ceea ce lasă impresia că o viziune clară și un plan de acțiune coerent în privința implementării lor lipsesc. La nivel de obiective, se pot corela următorii 2 indicatori:
■ În ce privește măsura referitoare la programele de instruire în fundamentele IA pentru diferite categorii de persoane, inclusiv profesori, indicatorul de rezultat este „numărul de absolvenți ai programelor de instruire continuă în competențe de bază în domeniul IA", pentru care s-a stabilit o țintă de 200 de persoane pentru anul 2025, respectiv 1.500 în 2027.
■ Pentru măsura care se concentrează pe disciplinele opționale noi sau deja existente la nivelul liceului, cu accent pe profilul real, indicatorul de performanță este numărul de licee în care elevii sunt înscriși la disciplina „Introducere în
Învățarea Automată – Machine Learning", cu o țintă de 10 licee cu elevi înscriși la această disciplină opțională până în 2025, cu o creștere la 50 de licee în 2027. Nu sunt indicate alte discipline noi.

De asemenea, OS5.2 OS5.2. „Adoptarea și valorificarea tehnologiilor de IA în sectoare socio-economice prioritare” prevede următoarea măsură, însă în afara indicatorilor de rezultat:
M5.2.6. Introducerea de instrumente bazate pe IA în procesul de instruire din ciclurile de învățământ preuniversitar, pentru: instruire individualizată, diferențiată și personalizată, stimularea motivației de învățare și a implicării în procesul de instruire, evaluare automată a elevilor și a profesorilor, alinierea automată a curriculei la nivelul elevilor.
Abordarea studiului IA prin intermediul unor discipline noi va fi un proces dificil, având în vedere că nivelul competențelor digitale al profesorilor este destul de scăzut în prezent. Este necesar un plan cu acțiuni clare, care să înceapă cu alfabetizarea și pregătirea profesorilor în domeniul digital, astfel încât aceștia să poată transmite competențele respective elevilor într-un mod etic, echilibrat și consecvent. Mai mult, este esențial ca profesorii să nu trăiască cu teama că vor fi înlocuiți de roboți și să abordeze acest nou context digital cu flexibilitate și capacitate de adaptare. Rolul profesorului se va schimba și în România lui 2023. Sistemul educațional românesc se bazează foarte mult pe transmiterea de informații. Cu toate acestea, această parte a rolului profesorului va fi treptat înlocuită de internet și de toate sistemele digitale care pot furniza informații copiilor. Problema nu stă neapărat în furnizarea informațiilor, ci mai degrabă în educația copiilor pentru a înțelege ce să facă cu acea informație, cum să o utilizeze și să o aplice în mod corect. Trebuie să-i învățăm să învețe.
De acum încolo, rolul profesorului va consta din ce în ce mai mult în pregătirea elevilor în acest sens, iar pentru acest lucru profesorii trebuie să-și schimbe mentalitatea în primul rând și să puna mai mult accent pe învățarea copiilor să gândească critic și pe dezvoltarea abilităților acestora de rezolvare a problemelor.n