Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Consumul sustenabil și rolul vital al dreptului de a repara

20 Octombrie 2023



Dacă vă tentează noua serie de telefoane mobile, laptopuri sau console de jocuri, gândiți-vă la următoarea imagine: planeta este sufocată de aproximativ 40 de milioane de tone de deșeuri electronice anual. După estimările The World Counts, este ca și cum am arunca 800 de laptopuri în fiecare secundă.



Suntem o generație obsedată de gadget-uri noi, pe care le schimbăm la fel de ușor cum ne cumpărăm haine noi. În medie, un utilizator își înlocuiește telefonul mobil o dată la 18 luni. Anual 300 de milioane de computere și 1 miliard de telefoane mobile intră în producție, și se estimează o creștere de cel puțin 8% pe an.
În același timp, deșeurile electronice reprezintă 70% din totalul deșeurilor toxice, din care doar 12,5% sunt reciclate, peste 85% ajungând deșeuri care conțin sute de substanțe, dintre care multe sunt toxice: mercur, plumb, arsenic, cadmiu, seleniu sau crom.

Cum am ajuns aici?
Începutul secolului al XX-lea a fost marcat de răspândirea automobilelor, posibilă prin inovații fără precedent. În SUA, anul 1908 marca începutul unei competiții acerbe: Henry Ford prezenta Modelul T, iar William Durant fonda General Motors. Ideea că schimbările continue ale unui produs generează o cerere în creștere prin înlocuirea generației mai vechi cu cea nouă a fost implementată pe scară largă de Alfred P. Sloan, CEO al General Motors, care a făcut din schimbarea anuală a modelelor o strategie de creștere a vânzărilor comparativ cu competitorii.
Până în anii ‘50, mulți producători din diverse industrii adoptaseră strategii similare cu General Motors pentru a-și crește veniturile, cu uzură planificată și posibilități de reparații reduse. În același timp, boom-ul economic ce a urmat celui de al Doilea Război Mondial a însemnat o prosperitate economică fără precedent pentru multe țări occidentale, printr-o combinație de factori, cum ar fi creșterea capacității de producție, care a condus la salarii mai mari și oportunități de angajare. Oamenii aveau un venit disponibil și erau încurajați, prin publicitatea care a devenit din ce în ce mai agresivă, să îl cheltuiască. Mai mult, disponibilitatea creditelor de consum și a cardurilor de credit a făcut ca persoanele fizice să achiziționeze mai ușor produse și servicii, ceea ce a alimentat creșterea cheltuielilor.
Toate acestea au dus la o identitate a consumatorului secolului XX, pentru care bunurile de larg consum nu mai erau doar funcționale, ci declarații despre statutul și stilul de viață. Ideea de a „ține pasul cu Jones”, legătura dintre posesiunile cuiva și identitatea personală au devenit o adevărată cultură. Consumerismul este deci un fenomen multidimensional, influențat de factori economici, sociali, tehnologici și culturali. Deși a adus standarde de viață mai ridicate pentru mulți și a determinat creșterea economică, a ridicat, de asemenea, îngrijorări cu privire la supraconsum, îndatorare și protecția mediului.

Era digitală și dreptul de a repara
În era digitală, de la sfârșitul secolului XX până în prezent, internetul și comerțul electronic au revoluționat consumerismul. Astăzi, platformele de cumpărături online, rețelele sociale și publicitatea digitală direcționată au făcut mai ușor ca niciodată pentru consumatori accesul și achiziționarea de bunuri și servicii. Rădăcinile consumerismului sunt astfel profund împletite cu evoluția societății moderne, iar impactul acestuia continuă să fie subiect de dezbatere și analiză.
Intenționat sau nu, producătorii îngreunează reparația unui produs prin modul în care acesta este proiectat. Cu toții ne-am confruntat cu această situație, mai ales cu tehnologia modernă, un echipament cu un chip în interior fiind rareori reparabil. Pe măsură ce produsele devin mai dificil de reparat, dreptul de a repara a câștigat o importanță semnificativă în societatea contemporană.
Conform Britannica, ”dreptul de a repara” este un concept conform căruia proprietarului unui echipament, cum ar fi un vehicul sau un dispozitiv electronic, ar trebui să i se permită să îl modernizeze, să îl modifice sau să îl repare singur, în loc să fie constrâns să apeleze la producătorul echipamentului pentru a-l repara sau să achiziționeze un înlocuitor.
O dezbatere a crescut în jurul acestui subiect în anii 2010, odată cu eforturile de a legifera dreptul de a repara luând amploare și opoziția corporațiilor. Mișcarea a dus curând la o serie de inițiative legislative menite să asigure că persoanele fizice și firmele de reparații independente au drepturi legale, acces la informații și documentație, instrumente și piese de schimb necesare pentru a repara și întreține produsele pe care le dețin. Acest drept acoperă o gamă largă de produse, de la smartphone-uri și laptopuri până la tractoare și electrocasnice, pentru care producătorii nu ar trebui să utilizeze blocări software sau alte măsuri pentru a împiedica persoanele sau atelierele de reparații să diagnosticheze și să remedieze problemele, iar repararea unui produs sau solicitarea ajutorului unui profesionist independent nu ar trebui să anuleze garanția produsului.
În 2014, Massachusetts a devenit primul stat american care adopta o lege în domeniu, pentru automobile. Această lege prevedea ca producătorii să ofere acces la informații pentru diagnostic și reparații, permițând atelierelor de reparații independente și proprietarilor de vehicule să aibă aceleași date ca și dealerii autorizați.
Franța a fost lider al mișcării în Europa, în 2015 adoptând o legislație care impune producătorilor anumitor dispozitive electronice să furnizeze informații despre reparații și să vândă piese de schimb, lege care a fost extinsă, acoperind astăzi o gamă mai largă de produse. În 2016, guvernul german a propus un proiect de lege pentru a îmbunătăți accesul consumatorilor la piesele de schimb și la informații despre reparații. Suedia a implementat în 2017 stimulente fiscale pentru serviciile de reparații, făcându-le mai atractive din punct de vedere financiar pentru consumatori, odată cu inițiative pentru extinderea duratei de viață a produselor electronice.
Începând cu 2021, peste 25 de state din SUA au adoptat legislație legată de dreptul de a repara pentru electronicele de larg consum, în special pentru smartphone-uri și laptopuri. În martie 2021, Parlamentul European a votat în favoarea rezoluției „Dreptul de a repara”, care impune măsuri pentru a face reparațiile mai accesibile și include obligarea producătorilor să pună la dispoziția consumatorilor și a reparatorilor independenți piesele de schimb și informațiile despre reparații.
Mișcarea continuă să evolueze, cu advocacy și eforturi legislative în curs în diferite țări, discuțiile despre dreptul de a repara extinzându-se, pentru a acoperi o gamă largă de produse, de la electronice la mașini agricole. Uniunea Europeană are pe agendă reglementări pentru a îmbunătăți reparabilitatea produselor și a reduce deșeurile electronice.



Dreptul de a repara șisustenabilitatea
Dreptul de a repara este strâns legat de consumerism, având în vedere că provoacă o cultură cu o istorie care depășește un secol și încurajează o abordare mai durabilă, responsabilă și mai avantajoasă din punct de vedere economic a produselor de consum. Mulți consumatori își exprimă sprijinul pentru legislația privind dreptul la reparație. Deexemplu, un sondaj Consumer Reports din 2021 a constatat că 88% dintre respondenți au favorizat astfel de legi.
În același timp, dă putere consumatorilor să fie mai exigenți și mai inventivi în alegerile lor de consum, aliniindu-se la valorile și prioritățile în schimbare ale umanității, dacă avem în vedere că, potrivit unui sondaj din 2020 realizat de iFixit și Greenpeace, 82% dintre respondenți au spus că preferă să repare un dispozitiv stricat decât să-l înlocuiască, iar peste 70% dintre respondenții consideră că producătorii ar trebui să facă produsele mai ușor de reparat.
Repararea și recondiționarea electronicelor pot crea locuri de muncă, pot sprijini economiile locale și pot contribui la sustenabilitatea mediului, motiv pentru care Green eDIH sprijină inițiativele partenerilor săi de a inova pentru a face posibilă reutilizarea și prelungirea duratei de viață a dispozitivelor, care contribuie la reducea amprentei de carbon asociată cu producția și la eliminarea deșeurilor.
Aceste fapte și cifre evidențiază interesul în creștere și sprijinul pentru dreptul de a repara în tehnologiile digitale, precum și potențialele beneficii pentru mediu și economie pe care le poate aduce. Cercetători, oameni de afaceri și factorii de decizie politică lucrează pentru a aborda obstacolele din calea dreptului de a repara și pentru a crea o abordare mai durabilă a consumului și întreținerii dispozitivelor digitale.
Mișcarea europeană pentru dreptul de a repara este strâns aliniată cu eforturile de reducere a deșeurilor electronice, de promovare a durabilității și de a da putere consumatorilor, oferindu-le un control mai mare asupra reparației și întreținerii produselor lor. Având în vedere că UE se concentrează pe crearea unui Plan de acțiune pentru economia circulară și a Pactului verde, se așteaptă ca dreptul la reparație să rămână o componentă centrală a politicii și legislației europene în anii următori.
Green eDIH sprijină strategiile care țin echipamentele departe de fluxul de deșeuri cât mai mult posibil, considerând repararea, reciclarea și reutilizarea drept politici bune de mediu. Subiectul este deosebit de complex, cu implicații variate, de la proiectarea echipamentelor până la serviciile oferite. Din acest motiv, vom continua să prezentăm diverse teme care converg către același obiectiv: sustenabilitatea prin reducerea deșeurilor electronice.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite