Revista >> Numarul 90 [Noiembrie 2006] >> Cercetare

Geologia romaneasca pune capat unui veac de singuratate

Ovidiu Grama

20 Noiembrie 2006

Anul acesta a avut loc la Bucuresti Adunarea generala anuala a EuroGeoSurveys – Asociatia Institutelor Geologice din Comunitatea Europeana. Institutul Geologic al Romaniei a luat-o putin inaintea restului tarii si, ca o recunoastere a contributiilor stiintifice romanesti in domeniu, de la 1 ianuarie 2006 a devenit membru al acestei prestigioase asociatii. Intre 13 si 16 septembrie, Institutul Geologic Roman i-a avut ca invitati, cu prilejul Adunarii generale a EuroGeoSurveys, pe toti directorii institutelor similare din tarile europene, ba chiar si pe directorul general si directorul stiintific ai US Geological Survey, precum si pe presedintele Uniunii Internationale a Stiintelor Geologice.

In luna iulie, Institutul Geologic al Romaniei a implinit un secol de existenta si activitate intensa. Infiintat in anul 1906, prin decret regal, avea ca scop cunoasterea subsolului si solului Romaniei, pentru dezvoltarea unei infrastructuri geologice a tarii. Prin urmare, rolul principal al Institutului Geologic a fost cartarea geologica a teritoriului tarii si agrogeologia. In timp, la aceasta s-au adaugat geologia marina si sedimentologia, geofizica, geologia inginereasca, teledetectia etc. Denumirea institutului a suferit, de asemenea, modificari, abia in ultimii ani revenindu-se la numele sau initial.

Geologia romaneasca – de la romantism la ecologism

Serban_Veliciu Dupa cum spune directorul IGR, domnul Serban Veliciu (foto), in dezvoltarea geologiei romanesti (si nu numai), se pot deosebi trei mari perioade, care dau seama de aria larga de preocupari pe care o poate acoperi un domeniu stiintific in aparenta atat de limitat:

* perioada „romantica“, de pana la jumatatea secolului, cand se cautau „noi frontiere“, noi descoperiri;

* perioada goanei dupa resurse, foarte accentuata la noi, mai ales din cauza dorintei de autarhie economica a regimului nationalist al lui Ceausescu;

* perioada in care ne aflam chiar acum, in care accentul este pus pe studierea impactului asupra mediului („geologia in slujba societatii“).

La fel ca si activitatile, tipurile de harti produse de institut (maparea geologica ramane totusi principala functiune a institutului) s-au diversificat de-a lungul veacului sau de existenta, ele devenind totodata si din ce in ce mai amanuntite. Pe langa activitatea practica, „de rutina“, cercetatorii din institut au produs idei si concepte, confirmand astfel apetenta cercetarii romanesti pentru stiinta fundamentala. Printre acestea s-ar cuveni amintite cracarea catalitica (L. Edeleanu, 1912), principiile de baza ale prospectiunii geoelectrice (Sabba Stefanescu, 1929), dar mai ales conceptul cutelor diapire, care a fost creat si introdus in literatura stiintifica de profesorul Ludovic Mrazec, primul director al Institutului Geologic (1906-1927).

Larga paleta de activitati stiintifice ale IGR se reflecta in publicatiile sale periodice, nu mai putin de sapte: Romanian Journal of Mineralogy; Romanian Journal of Petrology, Romanian Journal of Mineral Deposits, Romanian Journal of Paleontology, Romanian Journal of Stratigraphy, Romanian Journal of Tectonics and Regional Geology, Romanian Journal of Geophysics. De asemenea, institutul se mandreste cu una dintre cele mai mari biblioteci din tara, ea continand aproximativ 250.000 de volume – si continua sa creasca, avand schimburi regulate cu alte 250 de institutii stiintifice din lume.

Intre Muzeul Taranului Roman si Muzeul Antipa