.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Reteta „low cost”
Prin lansarea lui Logan MCV, Renault a demonstrat ca a gasit solutia corecta pentru marca Dacia. Noul model aduce pe piata un nou concept de versiune break, avand optional sapte locuri, si preia de la berlina elementele specifice proiectului „low cost” reintrodus de francezi in lumea auto in urma cu doi ani.
Renault nu a descoperit o reteta secreta. Inainte de aparitia modelului Logan, italienii de la Fiat au incercat sa cucereasca piata cu un „automobil mondial”, proiect materializat prin familia Palio/Siena, din care se trage si cunoscuta Albea. Impingand mai departe lucrurile, putem spune ca primul constructor care a vazut o nisa de piata pentru masinile ieftine a fost Henry Ford cu al sau celebru „model T”, despre care spunea plin de emfaza ca putea fi oferit in orice culoare, atat timp cat masina era neagra.
Ce a reusit insa Renault a fost sa isi impuna un obiectiv precis pentru marca Dacia si sa il respecte: sa produca o masina spatioasa tinand cont de costuri de la un capat la celalalt. De altfel, unul dintre motivele pentru care Fiat nu a reusit sa isi atinga tinta de vanzari pentru „masina mondiala” – in loc de un milion de unitati pe an a reusit sa comercializeze 3,5 milioane in zece ani – a fost tocmai faptul ca pretul masinii nu a fost foarte scazut. Un alt motiv a fost acela ca spre deosebire de francezi, italienii nu au reusit sa creeze valva „masinii de 5.000 de euro”, chiar daca produsul final al lui Renault a trecut consistent peste aceasta bariera. Versiunea de baza a lui Logan costa acum in Romania 6.400 de euro.
Costuri inainte de toate
Initial Renault a vorbit despre „design to cost”, adica despre faptul ca designul si evolutia proiectului Logan au fost strans legate de scaderea costurilor, atat pentru producator, cat si pentru cumparator. Apoi s-a facut paralela cu McDonald’s pentru a ilustra ca secretul profitabilitatii proiectului se gaseste in volumele mari de vanzari estimate pentru noua masina. Dar poate ca eticheta care s-a lipit cel mai tare de Logan este aceea de „masina low cost”. Conceptul „low cost” a fost popularizat in industria transporturilor aeriene de catre unele companii care au inlaturat toate zorzoanele unui zbor cu avionul – bilete, rezervari, business class, mancare gratuita – si au introdus un orar eficient pentru a reduce pretul final, pastrand insa intacte caracteristicile „tehnice” ale afacerii: norme de securitate, intervale pentru inspectii si revizii. Rezultatul acestui concept s-a concretizat in oferte speciale chiar si de zero euro pentru o calatorie cu avionul, un anumit numar de pasageri trebuind sa plateasca doar taxele de aeroport.
La Logan MCV, la fel ca si in cazul versiunii berlina, reducerea costurilor s-a facut pe mai multe planuri. In primul rand, inca din faza de proiectare unele componente au fost concepute in regim „low cost”. Panourile interioare ale usilor sunt turnate dintr-o singura bucata, cu elementul maner-cotiera inclus in structura. Astfel este micsorat numarul de repere, montajul este mai usor si mai rapid iar investitia in prese si matrite este mentinuta la nivel minim. Aceeasi explicatie este valabila pentru plansa de bord, iar in cazul berlinei pentru baghetele laterale de protectie si pentru oglinzile retrovizoare, care pot fi montate pe ambele laturi ale masinii, fara distinctii stanga/dreapta.
In al doilea rand, cuvantul de ordine la Renault pentru Logan a fost „imprumutul”. Banca de componente a constructorului francez a inlaturat necesitatea proiectarii unor elemente ale masinii: de la gama de motoare pana la detalii aproape nesemnificative, totul a fost preluat si instalat ca atare in Logan. Comenzile de pe coloana de directie, gurile de aerisire, manerul schimbatorului de viteze sunt doar cateva exemple. Pana si instalatia electrica tradeaza originea Renault, in conditiile in care la MCV dintre cele doua usi asimetrice ale portbagajului doar cea mai mare are retea de dezaburire, la fel ca la modelul Kangoo.
Apoi ajungem si la industrializarea proiectului Logan. Accentul nu cade pe robotizare ci pe mana de lucru ieftina. Reducerea costurilor in acest sens provine nu doar din nivelul de salarizare mai redus din uzinele Dacia in comparatie cu Europa occidentala, ci si din faptul ca Renault poate produce Logan aproape oriunde, in conditiile in care investitiile in instalatii sunt mai mici decat in cazul productiei robotizate. In plus, gama destul de restrictiva de versiuni, in sensul posibilitatii de a personaliza masina in functie de gusturile si preferintele fiecaruia, mentine un ritm constant de productie si de asemenea economiseste timpul si costurile producatorului.
Ideea face diferenta
Industria auto urmeaza de mai mult timp un drum similar cu ceea ce se intampla in lumea calculatoarelor. Pe zi ce trece apare o noua facilitate, un motor mai puternic, inca un echipament multimedia. Pretul masinilor este de asemenea in continua crestere. Renault a pus piciorul pe frana si s-a intors cu modelul Logan la conceptul de baza: un vehicul simplu care serveste deplasarii din punctul A in punctul B. Ideea pare simpla iar la inceput a fost rezervata doar pietelor emergente, dar masina „low cost” a atras atentia si clientilor de pe sofisticatele piete occidentale, care nu erau intotdeauna interesati de tot ciorchinele de facilitati oferit de noile modele. Interesul publicului a facut ca Dacia sa exporte in Europa de vest modelul Logan, crescand estimarile unui varf de productie anuala de la 700.000 la un milion de unitati.
Parerea ta conteaza: 
