.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Criza varstei de mijloc
De la societatea cunoasterii, prin criza varstei de mijloc, la speranta celeide-a doua jumatati a vietii
Spuneam in numarul trecut ca bagajul de aptitudini si capabilitati al noului tip de angajat (din economia si societatea cunoasterii) este bine garnisit cu o educatie solida formala, cu un proces si o atitudine de continua invatare, de la cunostinte teoretice pana la instrumente practice dar si cu o mentalitate profund pozitiva fata de schimbare si inovatie, atat economica, politica si sociala.
Avantajul cunoscatorului:
Lucratorul cunoasterii are un avantaj impresionant fata de traditionalele “gulere albastre” sau salopete.
La 45 ani sau peste, cei din urma isi ating maturitatea si spera sa se pastreze in forma (mai ales fizica si de sanatate) astfel incat sa “ramana” in aceeasi companie, pana la pensie. Nu cu multi ani in urma, aceasta era o provocare rezonabila, caci locurile de munca erau mai stabile si “experienta” chiar rutiniera, care asigura calitatea aceluiasi tip de activitate, apreciata. Ramanea insa problema plictiselii, saturatia, suficienta, deprimarea cauzata de lipsa noutatii sau a altor provocari constructive.
Astazi, volatilitatea pietelor economice, migratia fortei de munca, disparitia granitelor, inovatiile tehnologice fac ca stabilitatea locurilor de munca sa devina volatila si impredictibila. Eh!, unde sunt zapezile de altadata?!
Intrebari chinuitoare:
Lucratorul cunoasterii nu va avea insomnii din aceasta cauza. Dar nu va scapa de intrebarile chinuitoare specifice crizei varstei de mijloc:“ Ce fac eu in continuare cu viata mea? “ La aceasta intrebare, fundamentala de altfel, se vor alatura nenumarate altele, generate de prea multele si diversele optiuni din economia cunoasterii. De exemplu:
Un executiv, supus la prea multe presiuni corporatiste, la un ritm alert si un program infernal, va dori sa-si aplice experienta acumulata, ca antreprenor; experti in IT isi vor aminti de hobby-ul lor in fotografie si vor utiliza tehnologiile digitale de ultima ora pentru a deschide sezoniere galerii virtuale… bancheri talentati care au continuat sa aibe o cariera paralela, dar sezoniera, la catedra universitara, se vor dedica in intregime acestei activitati; profesori pensionati isi vor putea deschide o firma care sa creeze content pentru programe educationale la distanta; casnice care si-au dedicat viata activa cresterii copiilor, in loc sa suspine victimizandu-se ca acestia au parasit cuibul, isi vor deschide minigradinte, isi vor incepe activitatea in fundatii, sau se vor inscrie la cursuri de gestionare a unei pensiuni…
In papuci, o noua aventura…
Parerea ta conteaza: 
Tableta de management. Cine ne-a furat profesiile?! (III)
