SustainStruct: startup-ul care învață podurile să-și anunțe singure problemele
Doi tineri ingineri români au pornit de la o întrebare incomodă: de ce așteptăm să apară fisura? — și au construit o platformă care fuzionează senzori, sateliți și inteligență artificială pentru a trece infrastructura critică de la „verificat periodic” la „monitorizat continuu”. Prima demonstrație are loc pe un pod din Cluj-Napoca.
Trei repere definesc deja parcursul tânărului start-up SustainStruct, fondat în 2025
Primul proiect-pilot, pe Podul Porțelanului din Cluj-Napoca. În cursul anului 2026, începând cu jumatatea lunii iunie, SustainStruct echipează una dintre cele mai circulate treceri peste Someș cu un sistem complet de monitorizare structurală în timp real - un „check-up” continuu al podului. Senzorii urmăresc accelerații, frecvențe proprii, moduri de vibrație, variații de temperatură, umiditate și vânt, precum și deplasări de ordinul milimetrilor, iar datele sunt corelate pentru a detecta tendințe de deformare pe termen mediu și lung.
Finanțare și recunoaștere din partea Agenției Spațiale Europene. Start-up-ul a fost selectat și finanțat în programul ESA Business Incubation Centre (European Space Agency) Hessen, prin care a atras o finanțare equity-free de 50.000 de euro și acces la rețeaua europeană de experți și resurse a ESA. Compania a fost selectată și în Romania ClimAccelerator 2025, program susținut de EIT Climate-KIC și Impact Hub Bucharest.
Parteneriat științific cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. SustainStruct colaborează cu Facultatea de Construcții din cadrul UTCN, unde prof. dr. ing. Mihai Nedelcu este consilier științific al echipei - o validare tehnică ce ancorează soluția în cercetarea de vârf din domeniu.
O problemă de 300 de miliarde de euro
În toată Europa podurile îmbătrânesc mai repede decât pot ține pasul bugetele. Multe au fost proiectate cu decenii în urmă și suportă astăzi trafic mai greu, variații climatice extreme și mentenanță amânată. Doar în România există peste 5.000 de poduri care necesită monitorizare continuă, evaluate însă, în cea mai mare parte, reactiv și fragmentar: inspecții vizuale rare, rapoarte punctuale, fără seturi de date continue care să permită analiză predictivă.
Pentru fondatorii SustainStruct - Maria Bratcovici (co-fondatoare & CMO) și Petre Frățean (co-fondator & Head of Structural Engineering) - momentul-declanșator a fost prăbușirea, în 2022, a podului peste râul Siret, din județul Neamț. Ambii formați în inginerie civilă la Universitatea Tehnică de Construcții București au ajuns la aceeași concluzie: infrastructura critică este gestionată, în multe cazuri, cu instrumente de secol trecut.
Soluția: de la fisură la prognoză
În timp ce majoritatea soluțiilor actuale se opresc la inspecții vizuale sau senzori izolați, SustainStruct propune un ecosistem digital construit pe patru niveluri de servicii: Detection -identificarea micro-fisurilor și a vibrațiilor anormale; Localization - localizarea zonelor afectate pe modelul 3D al structurii; Assessment - evaluarea severității degradărilor în timp real; și Prediction - predicția evoluției siguranței structurii și prelungirea duratei de viață.
Arhitectura este hibridă: senzori IoT in-situ, măsurători GNSS de înaltă precizie și imagini radar din satelit sunt fuzionate și procesate la marginea rețelei (edge computing), apoi analizate cu modele de machine learning. Rezultatul: deformări milimetrice și abateri subtile de comportament sunt detectate cu mult înainte să devină defecte vizibile.
Aceeași precizie, cu 70% cost mai mic
Aici stă pariul tehnologic al echipei. Combinând senzori GNSS cu datele Sentinel-1, SustainStruct reduce costurile cu până la 70% față de soluțiile clasice. Modelul SustainStruct este modular și scalabil - de la o municipalitate mică, la noduri europene majore și se bazează pe venituri recurente de tip SaaS.
Impactul economic este direct: fiecare pod monitorizat poate genera între 100.000 și 250.000 de euro costuri evitate în doar cinci ani, prin mentenanță preventivă, intervenții planificate și prelungirea duratei de viață a structurii.
Piață și climat
Monitorizarea structurală (SHM) este deja o piață globală de 1,5 miliarde de euro, cu o creștere de circa 6% pe an. România reprezintă o piață adresabilă de aproximativ 50 de milioane de euro anual, susținută de fondurile europene pentru infrastructură. Miza nu este însă doar economică: fiecărui pod căruia i se adaugă peste 10 ani de viață îi corespunde o reconstrucție intensivă în carbon evitată. Tehnologia SustainStruct sprijină autoritățile și administratorii de infrastructură să prevină colapsuri, să reducă emisiile de CO₂ generate de reparații premature, și să prelungească durata de viață a structurilor existente.
Viziunea: nu un pod, ci o rețea
După pilotul de la Cluj, pasul următor este scalarea națională și, ulterior, europeană. „Nu va mai fi despre un singur pod, ci despre o rețea”, spun fondatorii - un fel de sistem nervos digital pentru infrastructura critică, extensibil de la poduri la baraje, tuneluri, clădiri înalte și versanți.
Într-un domeniu în care costul erorii se măsoară în pierderi materiale majore sau în riscuri pentru siguranța publică, diferența dintre „verificat periodic” și „monitorizat continuu” nu este una tehnică. Este una strategică. Iar întrebarea nu mai este dacă infrastructura poate fi monitorizată intelligent, ci de ce am acceptat atât de mult timp să nu fie.
Parerea ta conteaza: 





























UVT, catalizator al mișcării academice timișorene, își urmează calea spre cunoașterea aprofundată și trecerea către tehnologiile viitorului și ale noilor generațiiUniversitatea de Vest din Timișoara este astăzi cea mai dinamică instituție de învățământ superior din România, o universitate care se...









Se pregătește noul program cadru al UE pentru cercetare și inovare: noi ce facem?