Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Cercetatorul, anonimul care ne face viata mai usoara

24 Decembrie 2006



„Ziua Cercetatorului” a insemnat pe langa premierea celor mai buni cercetatori si institute de cercetare, si un moment de (re)evaluare, de evidentiere a plusurilor si minusurilor din domeniu. Cercetatorul este din ce in ce mai respectat, dovada stand si prezenta crescanda in presa a domeniului. Varsta ridicata a cercetatorilor a fost adusa in discutie, subliniindu-se si nevoia de calitate in Educatie. De asemenea, pentru a ne sustine interesele in Cercetarea europeana, se lucreaza la eliminarea slabiciunilor institutiilor romanesti din domeniu. Interesul pentru Cercetare creste, marturie stand si numarul mare al vizitatorilor care au aratat un real interes pentru lucrarile prezentate la Salonul Cercetarii din acest an, multe dintre ele premiate si in afara tarii. “Desi nu-si semneaza lucrarea asemeni unui pictor, cercetatorul ne da toata tehnologia si infrastructura care ne face viata mai usoara si mai sigura”, contura plastic Anton Anton, presedintele Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica (ANSC), portretul cercetatorului.

“Cercetatorului ii va fi mai bine”

CercetareCresterea investitiilor in cercetare a adus, in ultimul an, venituri mai mari cercetatorilor. Chiar daca veniturile din fonduri publice sunt plafonate, cele din fonduri private nu sunt. Si acestea vor creste o data cu dezvoltarea domeniului si vor determina si cresterea veniturilor cercetatorilor importanti, care nu ar trebui sa aiba o limita superioara a veniturilor aferente muncii lor, sustine Anton Anton.

Aflux de cercetatori non UE?

Una dintre problemele subliniate a fost media de varsta ridicata in randul cercetatorilor, care ajunge in prezent la aproape 50 de ani. Cum procesul de imbatranire in Cercetare este o problema si la nivelul UE, se cauta deja metode ca cercetatorii tineri non UE sa beneficieze de mecanisme simple de a deveni cetateni ai Uniunii, in functie de valoarea lor. In acest context, Romania poate beneficia de un aflux de cercetatori din zona extinsa a Marii Negre.

Calitate in educatie

Resursele umane in cercetare trebuie sprijinite atat ca penetrare in domeniu (prin cresterea avantajelor), cat si prin sprijinirea unei educatii de calitate. Un exemplu concret ar fi aici sprijinul dat unui student pentru a urma un master si apoi un doctorat pe domeniile de interes prioritare.

Tendinte

De la 1 ianuarie 2007 vom fi nevoiti sa ne definim clar si sa ne sustinem interesele pentru ca Cercetarea de la noi sa insemne ceva in Europa. Trebuie eliminate slabiciunile institutiilor romanesti, intrucat va trebui sa lucram ca cei din UE. Ni se va cere productivitate sporita si valoare adaugata mare pentru fiecare proiect de cercetare. Nicolae Vasile, vicepresedinte al Camerei de Comert si Industie a Municipiului Bucuresti aproximeaza ca in Romania lui 2006 doar 17% dintre proiectele de cercetare se regasesc in economie. Cresterea in acest sens a fost lenta (6% in 5 ani), din moment ce ultimul studiu facut acum 5 ani arata ca doar 11% din proiectele de cercetare fundamentala erau aplicate intr-un fel sau altul in economie. Trebuie totusi subliniata aici tendinta crescatoare din prezent, unde exista insa o disputa referitor la impartirea fondurilor intre Cercetarea aplicativa si cea Fundamentala – Academica. Se pune problema: cat din cea comerciala are un real impact pe piata si daca acesta va fi unul pe termen scurt, mediu sau lung. Trebuie sa creasca cea cu impact pe termen scurt, care cere initiativa din partea agentilor economici - cei care isi cunosc cel mai bine nevoile imediate. Cele pe termen mediu si lung rezulta clar din Programele nationale care isi stabilesc obiectivele pe perioade mai lungi.

Finantare si Privatizare



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite