.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Descalcirea traficului bucurestean? Noapte buna, copii!
Omenirea se indreapta cu repeziciune spre momentul in care majoritatea populatiei va trai in zone urbane. Natiunile Unite estimeaza ca aproximativ 180.000 de oameni, din intreaga lume, migreaza zilnic spre orase. Cu alte cuvinte, infrastructura urbana trebuie sa absoarba echivalentul populatiei a doua orase Tokyo in fiecare an. Iar Tokyo nu are „decat” 35 de milioane de locuitori. In aceste conditii, traficul devine o adevarata problema.
Cu o populatie de aproape patru ori mai mica decat cea a Londrei, Capitala noastra face fata cu greu traficului sufocant in orele de varf. Care sa fie solutia decongestionarii? Eliminarea maxi-taxi-urilor? In nici un caz. Mai bine am arunca un ochi in curtea vecinei de peste Tamisa. Merita.
In anul 1900, Londra era considerata cea mai mare metropola din lume, cu un numar de peste sase milioane de locuitori. Pe atunci, cu 13 ani inainte ca Henry Ford sa inceapa productia in masa a automobilelor, traficul prin centrul Londrei respira trasuri. Viteza cu care se circula nu era mai mare de 20 km/h. Ironic, dupa 100 de ani de progrese tehnologice, viteza generala a scazut la 15 km/h. Ca in multe alte mega-orase, traficul sufocant a anulat un secol plin de inovatii, un secol care a dat lumii motorul cu combustie interna. Conform statisticilor, soferii londonezi intarziau in trafic aproximativ 2-3 minute la fiecare kilometru parcurs.
Taxele de tranzit – o solutie salvatoare
Pe 17 februarie 2003, Londra a luat masuri. Capitala britanica a lansat un sistem de decongestionare a traficului, bazat pe sisteme de taxare a tranzitului. Pare simplu. Pe hartie, chiar asa si este: 688 camere de luat vederi, in 203 locatii, dispersate de-a lungul a aproximatv 14 km2, fotografiaza numerele de inmatriculare a peste 250.000 de masini, care traverseaza centrul Londrei in fiecare zi.
Intrarea in zona „protejata” de aglomerare a traficului este marcata printr-un semn distinct. Masina soferului este fotografiata, iar acesta bun de plata. Plata se face o singura data, indiferent de cate ori trece masina trece prin zona centrala, pentru ca la centrul de date al Londrei, tehnologia pentru recunoasterea automata a numerelor de inmatriculare functioneaza fara gres. Conducatorii auto recalcitranti, care nu vor sa plateasca, se aleg cu o amenda frumusica, de aproape 40 de lei in banii nostri. Cum ar fi sa treci pe langa Intercontinental, sa nu respecti platirea unei taxe si sa te trezesti cu o astfel de amenda? Si, ca sa fim in spiritul noului Cod Rutier, poate si cu niste puncte de penalizare?
De pe malul Tamisei, la Bucuresti
Primaria Municipiului Bucuresti este in curs de realizare a unui proiect de gestionare a traficului rutier. Conform Programului de dezvoltare a Municipiului Bucuresti in perioada 2005-2008, postat pe www.pmb.ro, proiectul consta in realizarea unui sistem de control al traficului general. Este inclusa crearea unei zone de 100 de intersectii dintre intersectiile inelului principal de circulatie si ale axei Nord-Sud, supravegheate computerizat, cu posibilitatea modificarii ciclurilor de semaforizare si interventie in timp real in cazul unor perturbari in trafic.
„Pentru imbunatatirea productivitatii parcului de masini destinate transportului in comun si pentru reducerea costurilor de functionare, se va instala un sistem modern de management, pentru localizarea pozitiei fiecarui vehicul fiind folo-sit Sistemul de Pozitionare Glo-bala (GPS)”, se arata in raportul Primariei.
Tot pe www.pmb.ro aflam ca proiectul se vrea a fi finalizat in 2007 si ca a inceput in 2006, iar costurile estimative sunt de 20,5 milioane de euro.
Parerea ta conteaza: 
Arobs contează pe outsourcing
