Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Managementul inundaţiilor folosind tehnologia LiDAR

30 Mai 2007




Ideea de LiDAR, acronim provenit din Light Detection and Ranging, a fost adusă în discuţie încă din anii ’50, dar subiectul a fost cercetat ani la rând până când s-a dovedit a fi o tehnologie de cartografiere extrem de viabilă. Pre­zen­tând LiDAR pe scurt, este vorba de un un sensor, fixat cu foarte mare precizie în carlinga unui avion special adaptat pentru astfel de operaţiuni, ce transmite pulsuri laser spre pământ, pe care le re-primeşte cu ajutorul unui receptor. Procesorul integrat determină intervalul de timp în care pulsul părăseşte aeronava, atinge solul şi se întoarce, corelând poziţia precisă a avionului, altitudinea, viteza de de­plasare, pentru calculul, în final, al poziţiilor 3D ale punctelor de la sol (X, Y, Z), obţinându-se un “nor de puncte” alcătuit, din sute de mii sau chiar milioane de puncte.


Fapte, nu vorbe
Compania noastră este implicată în proiectul intitulat “Plan pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în bazine hidrografice” având ca beneficiar final “Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor”. LiDAR-ul constituie, practic, “cheia” proiectului. Deşi foarte nouă, comparativ cu alte mijloace „clasice” de prelevare a datelor, în România nu a fost aplicată încă, dar în alte ţări precum Polonia, Cehia, Spania, Germania (în Europa) sau China, s-a dovedit a avea un real succes în modelarea terenului.
Într-o primă etapă a proiectului, se vor efectua zboruri deasupra albiilor majore ale râurilor ce au produs inundaţii majore în ultimii ani. Pregătirea tuturor factorilor ce concură la obţinerea unui set de date cât mai precis, implică o pla­nificare extrem de exactă (definirea staţiilor GPS la sol, asigurarea funcţionării acestora din momentul în care avionul începe înregistrarea datelor, resurse hardware ce pot stoca, vizualiza, prelucra şi edita sute de milioane de puncte, comunicarea zilnică către autorităţile aeriene competente a planurilor şi culoarelor de zbor).
La final, vor rezulta „norii de puncte” având coordonate x, y, z, legate în sistemul de referinţă Stereo70 prin intermediul staţiilor GPS de la sol, aceste puncte ducând, în cele din urmă, la gene­rarea modelului digital al terenului.
Datele se introduc în modelul hidro-dinamic, apoi se vor genera hărţile de risc sau planurile ce vor propune amenajări pentru reducerea riscurilor la inundaţii.
Cu cât DTM-ul este mai precis, cu atât mo­delarea hidro-dinamică va fi mai exac­tă, iar zonele unde riscul la inunda­ţii este mare vor fi definite cu acurateţe, stabilind procentual ce tipuri de terenuri vor fi afectate de inundaţii, în cazul în care se iau decizii de amenajare pe sau lângă cursurile de ape ce au probleme.
O facilitate a DTM-ului este că putem trasa un profil transversal sau longitudinal în oricare punct, putând introduce ulterior profilele în modelul hidro-dinamic şi si­mula pe baza acestora efectele curgerii
cursurilor de apă existente în bazinul hidrografic, completate de datele hidrologice (viituri, torente) şi meteorologice (topirea zăpezilor, temperaturi extreme, evaporare).


Concluzii
Generarea modelului digital al terenului şi simularea pe baza acestuia a unui model hidro-dinamic sau a cartografierii hărţilor de risc nu este tot ceea ce se poate obţine prin LiDAR. Însă, ne putem gândi la posibi­litatea de a avea oraşele ţării modelate 3D sau la evaluarea riscurilor alunecărilor de teren. Sau la proiectarea liniilor de înaltă tensiune sau a autostrăzilor pe baza mo­delului digital LiDAR. Sunt convins totuşi că, treptat, odată cu trecerea timpului, tehnologia LiDAR se va impune în din ce în ce mai multe domenii.


Avantaje
Deşi tehnologia LiDAR este privitã în prezent greoaie, destul de costisitoare şi ca ceva ce încă nu este suficient de mult testat pentru a se impune, voi enumera doar câteva dintre avantaje:
-Nu are importanţă altitudinea la care se efectueaza zborul;
-LiDAR poate preleva date în condiţii de iluminare redusă, chiar şi noaptea;
-LiDAR are nevoie doar de puls laser aproape vertical, ce poate penetra vegetaţia, pentru a obţine coordonatele x, y, z ale unui punct
Ing. Mihai Cosmin



Tags: GIS, Blominfo

Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite