Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Ingredientul BI

30 Mai 2007



Distincţia BI
BI (Business Inteligence) presupune depăşirea atât a graniţelor de interogare operative, cât şi a celor precalculate. Într-o abstractizare simplistă permiteţi să denumim BI depăşirea graniţelor de interogare a datelor de istoric. BI presupune de la sine disponibilitatea capabilităţilor de previziune şi control ale unui sistem informatic. Dacă acesta (sistemul) prelucrează operativ documentele şi dispune de capabilităţi analitice, mai are nevoie de ceva în plus pentru titulatura BI: previziunea şi/sau controlul dinamic. Nu pot să trec cu vederea o stare de fapt des întâlnită în practică; în graba unei implementări de succes a unui sistem ERP/OLAP/BI la oricare din nivelele menţionate se uită adesea esenţa: dacă datele culese la nivel primar (ERP) nu sunt acurate la nivel analitic (OLAP) şi previzionar/control (BI), rezultatul va fi nu numai inadecvat, ci chiar defectuos pentru afacere la toate nivelele ei. Conform acestor concepte, caracteristici BI pot fi dobândite. În prezumţia unei bune practici de afaceri a clientului şi a unei soluţii flexibile echipată cu capabilităţi adaptabile de previziune/control, facilităţile BI devin în fapt cerinţe şi realizări ale oricărei implementări de sistem informatic.


Distincţia ERP
Enterprise resource planning tradus: pla­nificarea resurselor firmei (sau întreprinderii într-un limbaj acum demodat) se constituie în fapt într-un concept oarecum prea ambiţios pentru numele ce-l poartă: uitaţi planificarea, uitaţi prin urmare resursele nivelul „enterprise“ (integrarea) este ceea ce ţinteşte ERP: un sistem „integrat“ de procesare şi stocare a datelor ce urmează a înlocui programele independente într-o structură unică de date şi într-o logică de procesare comună. ERP prin urmare aduce stocarea şi procesarea în mod unitar a datelor de procesat în mod obişnuit de mai multe programe independente cu funcţionalităţi distincte în cadrul unui agent economic. Poate fi asimilat cu uşurinţă unui cumul de funcţii „informatic“: să proceseze unitar şi coerent datele a cel puţin două departamente distincte ca funcţionalitate (exemplu: contabilitate şi financiar).
Această stare de lucruri presupune în general stocarea, procesarea şi raportarea datelor referitoare la documentele operative precum şi (probabil) a reflectării în contabilitate a acestora. O soluţie ERP de minim „bun simţ tehnic“ va fi capabilă de cel puţin două realizări practice: va putea oferi o structură de date cel puţin relaţională (coerentă) şi va putea servi optim şi eficient nevoile de stocare/raportare privind verificarea şi exploatarea eficientă a datelor (documentelor) de natură operativă stocate.


Distincţia OLAP
OLAP (On Line Analytic Processing = procesare analitică on-line) constituie în fapt structuri suplimentare de aplicaţii şi date cu scopul de a satisface nevoia de a obţine cu uşurinţă rapoarte de sinteză ca urmare a procesării documentelor primare: atâta timp cât un document este procesat pe loc (on-line) de un ERP, să ne imaginăm că este nevoie de mai mult. Spre exemplu, prin procesarea la nivel domestic ERP a unei creanţe se încarcă soldul unui terţ, se produce prin efect descărcarea gestiunii cu preţul de achiziţie al bunurilor vândute şi/sau se creează o următoare nevoie de încasare a acesteia. Dacă dorim disponibilitatea cu minim efort de procesare a unor date analitice precum vânzări valorice/clase bunuri/lună, în paralel cu vânzări cantitative/articol/lună, în paralel cu altele, trebuie să ne asigurăm că proiectantul de aplicaţii a prevăzut ERP-ul cu o structură/aplicaţie OLAP: în paralel cu procesarea unui document în maniera ERP se prevăd structuri de date suplimentare precalculate pentru obţinerea unor sinteze analitice similare celor exemplificate, care depăşesc nevoia comună de interogare/verificare operativă.
- Doru Ilaşi - Director Executiv - Aplix



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite