Revista >> Numarul 96 [Iunie 2007] >> Cercetare

Dr. Stefan Marincea, General Manager al Institutului Geologic al Romaniei: “Romania a renuntat la viziunea strategica asupra subsolului! “

Alexandru Batali

04 Iulie 2007

Institutul Geologic al Romaniei(IGR) a trecut in ultimii ani printr-o perioada de eclipsa. Perioada de criza a fost depasita de institut, dar geologia romaneasca continua sa aiba multe probleme de fond, determinate in principal de imposibilitatea protejarii patrimoniului geologic in absenta unei legi a Serviciului Geologic National Roman. Dr. Stefan Marincea, general manager al IGR din 2006, ne-a vorbit despre resursele vaste ale acestui domeniu si despre pericolele si dezechilibrele ce apar in absenta existentei unui arbitru.

Ce schimbari ati adus la nivel managerial pentru redresarea institutului?

Perioada de eclipsa a IGR a coincis cu perioada de lansare a propunerilor pentru PC6 al CE, ceea ce explica neparticiparea la competitia in cauza. IGR a intarziat nejustificat de mult reformele in politica de personal, fapt care, asociat cu subfinantarea din anii 2000 – 2003, a condus la migrarea unei bune parti a specialistilor catre institutii de invatamant superior si institute ale Academiei Romane. Absenta lor s-a resimtit dureros, astfel incat primele actiuni pentru redresarea institutiei au vizat tocmai schimbari in managementul resurselor umane: optimizarea statului de functiuni prin desfiintarea posturilor inutile mostenite si marirea ponderii personalului de cercetare, externalizarea unor activitati cu desfasurare sporadica, policalificarea personalului pentru optimizarea utilizarii timpului efectiv de lucru, reorganizarea activitatii de cercetare prin crearea de echipe-nucleu de realizare a proiectelor.
Am mostenit o institutie cu datorii, nereformata pe motive fals umanitare, in care managerul era confruntat mai ales cu managementul conflictelor, care il opuneau in parte propriilor salariati. Se impunea o noua atitudine, mai responsabila, fata de propria institutie, iar managerul trebuia sa dea semnale de fermitate. Noua structura organizatorica, adoptata in iulie 2006, este mult mai flexibila si permite o mai buna concentrare a resurselor financiare. Echipa manageriala a fost reformata total, iar varsta medie a personalului permanent de cercetare a scazut de la 53 la 50 de ani, cu obiectivul clar ca, la sfarsitul anului curent, sa scada la 49 de ani. Rezultatele sunt vizibile atat in dinamica de dezvoltare, cat si in produsele concrete ale cercetarii (articole, rapoarte de cercetare, etc.). In acest moment, IGR este implicat in nu mai putin de sapte propuneri de proiecte ale PC 7 al CE, deci ceva deja s-a schimbat.

Cat de importanta este pentru Romania infiintarea Serviciului Geologic National Roman si a unei Legi specifice?

Romania, ca tara europeana cu vaste resurse ale subsolului, cu mari probleme vizand protectia mediului in zonele miniere si nu numai, cu multe pete albe vizand cunoasterea structurii geologice a teritoriului national si protejarea patrimoniului geologic, situata intr-o zona seismica activa, nu poate raspunde la provocarile vizand integrarea europeana fara a avea un Serviciu Geologic puternic. Institutul Geologic al Romaniei a fost conceput ca atare la infiintarea sa din anul 1906, reconfirmat in aceasta functie prin HG 1070/2000 (care i-a conferit titlul, dar nu si mijloacele de exercitare a functiei) si, mai important, de un organism specializat al CE, EuroGeoSurveys, organizatia europeana a Serviciilor Geologice, care l-a cooptat ca membru deplin in ianuarie 2006. In acest moment Romania este in situatia (unica in Europa) in care are un Serviciu Minier (Agentia Nationala pentru Resurse Minerale) organizat ca institutie publica si un Serviciu Geologic organizat ca Institut National de Cercetare-Dezvoltare, cu tot ce implica aceasta (fluctuatii in finantare, imposibilitatea de a controla piata serviciilor de natura geologica). Romania a renuntat deci, de facto, la viziunea strategica asupra subsolului, al carui control este un atribut al suveranitatii nationale. Problemele iscate de aceasta renuntare sunt cotidiene (sa amintim doar « dilema » Rosiei Montane, unde o societate miniera – in calitate de jucator – si-a ales singura arbitrul executant al studiului geologic si tehnic, de rumorile legate de stabilirea valorii redeventelor la petrol, de dezastrele aduse de inundatii datorita exploatarilor necontrolate de balast din unele albii ale raurilor, de drama de la Ocnele Mari etc.). Suntem practic in situatia unui stat care a incredintat apararea nationala Asociatiei Vanatorilor si Pescarilor Sportivi, dupa minimizarea rolului Armatei Nationale. Rezultatele se vad : harti de hazard facute pe criterii geomorfologice (in care fenomenul este constatat, nu predictionat), o harta geochimica a teritoriului national atribuita unei intreprinderi private in urma unei... cereri de oferte, ca si sintezele asupra unor materii prime de interes strategic national. Nu poate fi conceputa dezvoltarea durabila in acest context : nu exista un coordonator al jocului. Pierderile aduse economiei nationale de aceasta «scapare» sunt uriase si continue. Sunt adeptul unei interventii hotarate a Legislativului in aceasta problema, o lege a Serviciului Geologic National fiind urgenta. Fiecare moment de intarziere duce la pierderea competentelor si la indepartarea de telul de a ne integra in Europa.

Care sunt domeniile in care geologia romaneasca poate deveni prolifica?

Geologia romaneasca poate deveni prolifica intr-o multitudine de domenii : oferirea unei strategii fundamentate pe resurse pentru reconversia industriei miniere si a fortei de munca disponibilizate catre materii prime de perspectiva (roci ornamentale, minerale industriale), consilierea in probleme de mediu, stabilirea si documentarea ariilor naturale protejate, alegerea traseelor optime pentru elemente de infrastructura de tipul autostrazilor, conductelor de gaz etc., stabilirea pozitiilor optime pentru amplasarea unor depozite de reziduuri toxice sau radioactive, etc. Sunt noile sarcini ale geologiei mondiale, pe care institutii ca a noastra le indeplinesc cu succes in alte state.

Realizarea de harti geologice reprezinta una dintre activitatile principale ale IGR. Din pacate, multe dintre acestea nu au mai fost actualizate de peste 20 de ani...

Elaborarea unei harti geologice presupune sume mari, legate de deplasarea pe teren a unor echipe multidisciplinare de specialisti de inalta calificare pe perioade lungi, efectuarea unui numar mare de analize, etc. Aceste sume nu pot fi suportate din bugetul cercetarii, intrucat nu produc rezultate directe (articole, rapoarte stiintifice), si sunt greu amortizabile (o foaie de harta la scara 1:50.000 se poate amortiza, prin vanzare catre cei interesati de utilizarea sa in minim... 32 de ani). Din acest motiv, activitatea de cartografie geologica este suportata in toate tarile europene de autoritatile publice (stat, regiuni, prefecturi), care sunt principalele beneficiare directe. Practic, subventionarea directa a programului de cartografiere geologica a teritoriului national a incetat in 1991, IGR straduindu-se sa il continue din resursele proprii, pentru valorificarea datelor deja existente. Iesirea din impas este posibila, intrucat resursele umane calificate inca exista, insa presupune reluarea finantarii programului national de cartografiere geologica.
Exista totusi o forma a hartilor geonomice – geologice pe care Romania si-a propus sa o finanteze: harta de hazard sau de risc. Acest tip de harta nu poate exista fara o baza geologica si o foloseste ca atare pe cea a IGR. Putem sa oferim factorilor interesati (guvern, prefecturi) mostre de harti de hazard elaborate de IGR dupa norme europene, pentru a le putea compara cu ceea ce au primit de la alti ofertanti.

Romania are un singur geoparc, in Hateg, si foarte putine rezervatii geologice. Cat de oportun ar fi ca zona Vulcanilor Noroiosi sa devina geoparc?

Din nefericire, Romania se afla cu mult sub normele europene in privinta ariilor naturale protejate, fie ca sunt rezervatii sau parcuri naturale. Extinderea ariilor protejate este imperativa, iar la nivelul geoparcurilor sunt inca multe de facut. Implicarea unei institutii ca a noastra in definirea noilor areale protejate este necesara si chiar in acest moment lucram, in consortiu cu Consiliul Judetean Buzau si Universitatea din Bucuresti, la caracterizarea unui nou geoparc, in zona Carpatilor de Curbura, care sa includa zona Vulcanilor Noroiosi si zona faimoaselor ocurente de chihlimbar de la Colti. Proiectul in sine va avea anul acesta o oglinda la Muzeul National de Geologie, Muzeul Grigore Antipa si Muzeul Taranului Roman, care vor organiza in comun o manifestare expozitionala din ciclul «tinuturile Romaniei», dedicata Buzaului.

Alexandru Batali