.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Teribilism in eprubeta
„Mai mult! Accelereaza si mai mult, apasa pedala pana la capat!“ Vocea sigura a instructorului austriac Harald Proczyck inlatura orice urma de indoiala si piciorul propteste acceleratia in podeaua Mercedesului Clasa E, in timp ce parcurgem un cerc pe un parcurs udat din belsug cu apa. Nimic, nici o ezitare din partea masinii. Directia nu are nevoie de corectii notabile, ESP-ul taie din puterea motorului si franeaza rotile individual, iar traseul impus este urmat fara greutate. Doar ca acest comportament reconfortant ia sfarsit in curand. „Opreste masina, decupleaza ESP-ul si ia-o de la capat“, spune Harald Proczyck. Zambetul lui ca al unui copil pus pe sotii nu prevesteste nimic bun. Mercedes-ul se inscrie cuminte in cerc, acceleratia e apasata progresiv, dar piciorul nu mai apuca sa ajunga la capatul cursei pentru ca totul o ia razna si masina derapeaza cu furie. „Aici se vede contributia ESP-ului“, decreteaza instructorul si nu ai cum sa il contrazici. Dupa o zi petrecuta pe pista aeroportului Baneasa in cadrul evenimentului Mercedes-Benz Active Safety Experience, dupa mai multe sesiuni de teste care reproduc diverse situatii de urgenta, este clara contributia pe care sistemele ABS si ESP o au in garantarea unui nivel ridicat de siguranta. Iar Harald Proczyck repeta pentru a zecea oara: „ABS-ul si ESP-ul nu te ajuta sa conduci mai repede. Asta e o prostie. Aceste sisteme te ajuta doar sa iesi dintr-o situatie critica“.
Lectii in laborator
Desi multi soferi stiu in teorie cum functioneaza sistemele ABS si ESP, nu toti s-au confruntat cu situatii reale de trafic in care functionarea acestor echipamente sa devina evidenta. De aceea, Mercedes-Benz organizeaza de mai multi ani in Romania sesiuni speciale de teste cu posesorii si potentialii clienti ai marcii. Reunite sub numele de „Active Safety Experience“, aceste sesiuni realizate in conditii controlate, „de laborator“, imping la limita comportamentul mai multor modele din gama constructorului german. De la clasa A pana la impresionantul coupé CLS, toate masinile trec prin aceleasi probe, oferind ocazia nu doar de a le pune la incercare calitatile rutiere, ci si de a le compara intre ele.
La 60-70 km/h iti apare brusc un obstacol in fata: un biciclist, un copil alergand dupa o minge, o portiera deschisa brusc. Piciorul apasa brusc pedala de frana, dar un sofer experimentat care a condus o masina fara ABS va elibera apoi putin pedala pentru a recastiga controlul asupra directiei. „La o masina cu ABS o asemenea abordare este cum nu se poate mai gresita“, spune Proczyck. „Pedala trebuie apasata cu forta tot timpul, pana la imobilizarea masinii sau evitarea obstacolului“. Este un exemplu simplu, dar in situatia descrisa sistemele suplimentare de siguranta pot sa ajute si mai mult la evitarea unui accident. De pilda, unele modele Mercedes-Benz beneficiaza de pe urma actiunii conceptului integrat Pro-Safe, care, intre altele, mareste presiunea in instalatia de franare in situatii de urgenta, chiar si daca singura reactie a soferului a fost sa ridice brusc piciorul de pe acceleratie. Astfel, raspunsul franelor e mai rapid si mai eficient. Dar Pro-Safe nu se rezuma doar la atat.
Ajutor instantaneu
„Start!“ Noul Mercedes Clasa C tasneste in linie dreapta, iar in cateva clipe ajunge fara efort la circa 100 km/h. Ne apropiem amenintator de coridorul de jaloane. Exact in dreptul radarului care masoara viteza atinsa de masina piciorul drept sare speriat de pe acceleratie si apasa cu putere frana. Rotile scrasnesc, Mercedes-ul incetineste, dar spatiul pana la obstacolul din fata se reduce mai mult decat ne-am dori. Situatia descrisa poate fi intalnita in viata de zi cu zi atunci cand, ruland cu o viteza ridicata, ne trezim cu o masina oprita in fata din cauza unui ambuteiaj. Acum, insa, ne jucam rolul in scenariul propus de instructori. O scurta manevra de ocolire spre stanga, iar masina se opreste in siguranta langa bariera din jaloane, cu luminile de avarie clipind intermitent. Daca ESP-ul nu si-ar fi facut datoria, daca ABS-ul nu ne-ar fi lasat sa directionam masina, daca franele nu ar fi fost atat de eficiente, atunci am fi spulberat fara indoiala jaloanele puse in capatul culoarului.
Poate mai important decat ce s-a vazut la exterior este ce am simtit in habitaclu. Plecarea de pe loc a avut loc cu geamurile laterale deschise. In momentul franarii acestea s-au inchis, ramanand doar putin intredeschise in eventualitatea declansarii airbagurilor, pentru a lasa gazele de expansiune sa iasa afara din masina. De asemenea, centurile de siguranta s-au tensionat strangand aproape corpul in chingi. Senzatia a fost ca intreaga masina se strange in jurul pasagerilor pentru a-i proteja de impact.
Aceasta senzatie nu este de neglijat. Manualele de comunicare cu copiii si adolescentii recomanda parintilor sa nu le contrazica sentimentele, ci sa le inteleaga: „Esti baiat mare, nu trebuie sa iti fie frica!“ sau „N-ai de ce sa fii speriata, vezi, eu nu m-am speriat!“ – acest gen de reactie a parintilor nu le indeparteaza copiilor frica si nu le intareste increderea in sine, pentru ca ei au impresia ca nu se ridica nivelul comportamentului solicitat de parinte. In cazul relatiei sofer-masina, faptul ca masina se „crispeaza“ intr-o situatie de urgenta nu face decat sa oglindeasca sentimentele soferului, transmitand aproape un mesaj de solidaritate: „da, e o situatie de criza, dar sunt alaturi de tine si vom iesi cu bine din aceasta problema“.
Program de instructie
Evenimentul Mercedes-Benz Active Safety Experience nu este unul izolat. In Romania este insotit si de modulul adresat soferilor de vehicule comerciale – Safety on Tour – dar in Germania sunt oferite, contra cost, cursuri specializate de pilotaj. De altfel, Mercedes-Benz ofera cursuri de pregatire practica inca din 1972, cand a conceput un program special in acest sens la solicitarea politiei germane. In prezent, asa-numitul „Fahrprogramme“ cuprinde cursuri de conducere centrate pe siguranta, pilotaj pe timp de iarna, sport, off-road si rulare economica. Costurile unui curs variaza considerabil, de la 85 de euro pentru o zi de instructaj (doar pentru tinerii intre 18 si 25 de ani), pana la aproape 2.600 de euro pentru cursurile de iarna organizate in Suedia in lunile februarie si martie, anul viitor. Pentru cei care isi permit o asemenea cheltuiala, oferta marcii germane contribuie la o mai buna cunoastere a masinilor si sistemelor sale de siguranta (sa nu uitam ca echipamentele ABS si ESP au fost lansate comercial de Mercedes in colaborare cu Bosch), dar ii si ajuta pe soferi sa fie mai pregatiti, mai alerti, atunci cand se intalnesc intr-adevar cu un obstacol periculos si nu doar cu un simplu sir de jaloane.
Daniel Butnariu
Parerea ta conteaza: 
Mobilitatea sporita iuteste pasul in goana dupa venituri mai mari
