Revista >> Numarul 98 [Septembrie 2007] >> Lumea Geospatiala

Saptamani sau click-uri pentru certificatul de urbanism?

Maria Visan

22 Septembrie 2007

Certificat de urbanism. Autorizatie de construire sau desfiintare. Documentatie de urbanism (PUD sau PUZ). Par niste sintagme inofensive, dar pentru mine (si cred ca nu sunt singura), au reprezentat zidurile de care s-au izbit planurile mele frumoase despre amenajarea mansardei in care locuiesc inainte de venirea iernii. Omul care urma sa ma ajute cu amenajarea m-a informat sec ca, daca voi reusi sa obtin autorizatia la inceputul anului urmator pentru a incepe proiectul in martie, ma pot considera norocoasa. Confruntata cu teancul de hartii care trebuie intocmite, avizate si autorizate pentru un simplu proiect de izolare si reparare a acoperisului, deja construirea unui nou corp de casa in care parintii mei sa fie mai aproape de nepotelul lor a parut dintr-o data o viziune nerealista in care factorul finantare, paradoxal, nu a mai parut deloc atat de important.
Fiecare dintre noi, la un moment dat al vietii noastre, ne-am aflat (sau daca nu, cu siguranta ne vom afla) in situatia de a avea nevoie de un document de acest tip, emis de un birou de urbanism din cadrul unei administratii publice si stim foarte bine cat de mult dureaza si ce greu poate fi acesta obtinut. Pentru aceasta stare de lucruri suntem tentati de cele mai multe ori sa dam vina pe lipsa de interes a functionarului public de a rezolva lucrurile repede, pe nepriceperea acestuia sau, daca suntem in toane bune, pe afluenta mare de lucrari de rezolvat de catre acelasi birou. Dar oare lucrurile sunt chiar atat de simple? Experienta mea de 10 ani de lucru cu administratiile publice mi-a aratat ca nici pe departe. Fie ca vorbim de autorizarea constructiilor private, cum este cazul exemplului de mai sus, fie ca ne referim la procese mult mai complicate, cum este fundamentarea lucrarilor de investitie publica, greutatile cu care se confrunta arhitectii si, respectiv, urbanistii si care ii impiedica sa rezolve problema rapid si eficient, sunt aceleasi.

Bibliorafturi sau foldere pe server?

Cel mai vizibil obstacol este volumul de informatie urbanistica generata care trebuie centralizata, prelucrata si analizata pentru a obtine concluziile dorite si corecte care sa fundamenteze procesul de decizie de emitere a unei autorizatii de urbanism, oricare ar fi obiectivul, privat sau public. Ritmul mult prea alert de dezvoltare care genereaza schimbare produce atat de „multe” documentatii de urbanism, mai ales PUD-uri si PUZ-uri, incat numarul acestora nici nu se mai stie. Doar daca mai exista un functionar ordonat care inregistreaza intr-un registru prafuit de arhiva documentatiile, le pune frumos in rafturi si le eticheteaza, aceasta ar mai putea sa raspunda la aceasta intrebare. Functionari ordonati exista peste tot in administratia publica, dar documentatiile hartie sunt greu de manipulat si sunt supuse deteriorarii. Mai nou exista primarii care au registratura electronica si probabil ca un informatician „priceput” ar putea sa extraga aceasta informatie din baza de date automat saustraduindu-se. In lipsa unui sistem informatic conceput special pentru a gestiona acest tip de informatie, va obtine insa doar o informatie statistica, nicidecum una de „substanta”, de natura sa rezolve problema sau sa raspunda la intrebare.
Poate unii dintre dumneavoastra vor obiecta: „de ani de zile se transmit totusi de catre proiectanti spre avizare documentatiile de urbanism in format electronic, CAD”. Poate in arhiva intra si cateva CD-uri, dar tot ca fisiere separate pot fi analizate de functionarii din Institutia Arhitectului Sef. Informatia de pozitionare geografica este foarte rar intalnita in aceste fisiere sau poate sa lipseasca cu desavarsire.
Mai mult, lipsa unei legaturi directe (informatice) intre datele spatiale (planse desenate, planuri cadastrale, date din masuratori) si datele alfanumerice (reglementari de urbanism), are ca si consecinta directa aplicarea dificila a reglementarilor.

Un standard unic sau documentatii ”creative”?

In Anglia, povestea un renumit arhitect, membrii comunitatii au inteles ca o constructie diferita de specificul zonei poate afecta fluxul de turisti si fireste, nu aproba realizarea acesteia. Noi nu am ajuns acolo si inca luptam cu chestiuni fundamentale cum sunt reglementarile aferente documentatiilor ale caror arii de studiu se suprapun sau ale caror arii sunt adiacente si care uneori se contrazic cu reglementarile provenite din documentatiile de rang superior. Lipsa unei legaturi directe intre mai multe documentatii de urbanism ale aceleiasi localitati (PUG, PUZ, PUD) are drept consecinta directa cresterea gradului de subiectivism in interpretarea reglementarilor aplicabile zonei solicitate. Mai rau este ca uneori, o parte dintre aceste documentatii nici nu mai poate fi verificata la avizare pentru ca s-a uitat ca mai exista o astfel de documentatie. Nu mai vorbesc de situatiile cand documentatia exista, insa nu poate fi gasita suficient de repede in padurea de dosare din arhiva.
Dar chiar si daca toate aceste probleme ar fi rezolvate la nivelul fiecarei primarii, in interiorul fiecarui departament de urbanism, situatia nu ar fi nici pe departe rezolvata, atata vreme cat nici comunicarea intre arhitectii care executa proiecte de urbanism si functionarii din administratia publica nu este unanim acceptata sau macar impusa de un for superior recunoscut, deci standardizate la nivelul intregii tari. Desi Continutul Cadru elaborat de Institutul National de Proiectare Urbana Urbanproiect prevede structurarea reglementarilor in permisiuni si interdictii temporare, precum si o forma standard a modului de reprezentare, acestea nu sunt respectate intotdeauna si adeseori emitentul este obligat sa interpreteze o reglementare in felul propriu. Nu mai vorbim de lipsa standardizarii indicatorilor urbanistici utilizati si a unui mod de calcul si urmarire al acestora. Calitatea informatiei oferite de majoritatea documentatiilor de urbanism emise este semnificativ afectata de faptul ca, in lipsa unui instrument automatizat de lucru, unii dintre acesti indicatori sunt calculati de regula empiric, pe baza unor date statistice. Aceasta duce deseori la abateri importante de la realitate si care poate nu inseamna mare lucru pentru un oras sau pentru o regiune, insa pentru beneficiarul proiectului respectiv poate fi totul.

Omul sfinteste locul

Ca in orice situatie in care problemele au depasit pragul critic de suportabilitate, pe ici pe colo in tara, au aparut initiative locale prin care se incearca automatizarea si reorganizarea pe alte baze a acestei activitati fundamentale pentru noi toti, prin implementarea unor sisteme informatice dedicate. Administratii publice mari cum sunt Primariile Municipiilor Bucuresti, Brasov, Oradea, Sibiu, Consiliul Judetean Gorj sau Targu Mures, sau, la nivel de comuna Primaria Nades, ca sa enumeram doar cateva, au inceput de o perioada sa isi reorganizeze activitatile de urbanism. Informatia proprie pe suport de hartie a fost transferata in format digital in cadrul unor solutii informatice gandite sa rezolve problemele expuse mai sus, urmand a fi utilizata doar electronic. Pentru ca acest lucru sa fie posibil, pasul urmator firesc ar fi ca si informatia transmisa de arhitectii proiectanti care solicita avize si aprobari de constructie sa fie trimisa/depusa tot in format electronic. Si aici lucrurile se poticnesc din nou.
Raspunsul clasic la aceasta solicitare din partea arhitectului proiectant este de cele mai multe ori „imi este foarte greu sa fac asta pentru ca…” si aici de obicei urmeaza o lista lunga de argumente: nu mi-ati dat o structura clara in care sa incadrez informatia, imi trebuie alte instrumente decat cele pe care le am si care sunt prea scumpe pentru mine, nu am oameni specializati care lucreaza in GIS, ci cel mult in CAD sau intr-o aplicatie de machetare computerizata, nu exista harti in format GIS si e multa munca pana unesti hartile de hartie pe masa de proiectare, dar sa le mai si georeferentiezi. Concluzia: „Oameni buni, ma ruinati daca imi cereti asta!” Iar cand problema este pusa asa, pare inuman sa mai insisti. Insa oare chiar nu exista solutii pentru ca interesele tuturor sa fie respectate? Pentru ca urbanistii sa isi faca treaba rapid si eficient, arhitectii sa isi poata automatiza partea administrativa a activitatii lor pentru a se putea concentra pe proiectarea urbanistica propriu-zisa, iar noi cu totii sa beneficiem de pe urma acestui lucru si sa avem case frumoase, orase inteligent dezvoltate si asta mai repede si mai ieftin?

Diagnosticul?

In concluzie, domnilor proiectanti si urbanisti din administratia publica, nu-i asa ca ati fi bucurosi
• sa nu va mai prafuiti prin arhiva cautand documentatiile sau studiile de urbanism avizate?
• sa puteti vizualiza de la calculatorul propriu ariile de studiu ale fiecarei documentatii avizate, cu un minim de informatii legate de proiectant, denumire lucrare, beneficiar, informatii privind data avizarii si HCL-ul aferent sau alte informatii asociate?
• sa puteti vizualiza situatia existenta actualizata la zi fata de propunerile din documentatia de urbanism analizata?
• sa localizati intr-o fractiune de secunda adresa sau zona analizata, sa aflati care sunt toate reglementarile in zona sau din zonele vecine si sa generati automat regimul tehnic necesar pentru completarea certificatului de urbanism sau a autorizatiei de construire/desfiintare?
• sa avizati documentatiile si sa nu va preocupe la urmatoarea consultare a bazei de date daca au intrat sau nu in baza de date documentatiile avizate pentru ca exista o procedura care face acest lucru automat?
• sa aveti la inceperea lucrarii de proiectare toate informatiile digitale georeferentiate necesare privind situatia actuala a orasului si documentatiile de urbanism in vigoare pentru zona analizata?