.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Rolul calculatorului în cabinetul medicului de familie: Mai mult decât o secretară şi o contabilă virtuală
1. Structurarea orientată pe probleme a datelor medicale ale pacientului.
Funcţionalitate esenţială a unui fişier medical electronic pentru MF, care permite medicului urmărirea pe perioade lungi de timp a unei afecţiuni simptomatice a pacientului, care poate evolua în episoade recurente şi se poate manifesta prin afecţiuni diverse, diagnosticabile punctual prin nomenclatorul internaţional al bolilor. Aproape 90% din aplicaţiile europene şi americane au la bază această funcţionalitate.
2. Posibilitatea de a defini mesaje de alertă şi notificare a medicului de familie, bazate pe condiţii parametrizabile. Această funcţionalitate poate salva viaţa unor pacienţi în sensul adevărat al cuvântului. Să ne gândim numai la câte cazuri de cancer de sân sau de prostată ar putea fi evitate printr-o detecţie şi cură foarte precoce, bazate pe examene regulate ale pacienţilor, programate automat de către sistemul informatic, la intervale regulate. De câte ori nu se întâmplă ca un medic de familie, având mii de pacienţi arondaţ, i să nu fie depăşit fizic de amploarea procedurilor pe care trebuie să le planifice la intervale regulate pentru pacienţii săi şi să uite programări pentru examene de rutină? Într-un fişier electronic modern, fiecare pacientă de sex feminin care depăşeşte vârsta X va fi automat programată de sistem la un control ginecologic periodic, iar doctorul va fi notificat de către sistem cu o lună înainte de control, să programeze fizic pacienta şi să urmărească obţinerea rezultatului investigaţiei de specialitate şi introducerea lui în baza de date.
3. Prevenirea asistată de calculator a interacţiunilor medicamentoase.
Medicul de familie are în supraveghere toate afecţiunile pacientului şi de multe ori trebuie să prescrie medicaţii cronice supra-adăugate celor primite ocazional de către pacient în urma consulturilor de specialitate. În afara acestor două categorii de medicaţii, pacienţii cumpără deseori medicamente fără reţetă (iar cei din România sunt printre primii în topul acestor consumatori uzuali). Combinarea necontrolată a atâtor medicamente poate duce de la anularea efectelor terapeutice la pericole letale, prin efecte secundare. De aceea, este de absolută necesitate înglobarea în aplicaţiile informatice pentru MF a unor motoare de căutare a interacţiunilor medicamentoase şi de asistare în timp real a prescrierii reţetelor.
4. Scanarea, etichetarea şi arhivarea automată în fişa electronică a documentelor pacientului.
Medicul de familie este centralizatorul rezultatelor tuturor activităţilor medicale având ca subiect pacientul, iar aceste rezultate vin de multe ori în forma unor documente, fie printate, fie scrise de mână. Deşi informaţiile conţinute pot fi vitale pentru analiza retrospectivă a evoluţiei unei afecţiuni, medicul nu are timpul şi resursele de a re-introduce datele în fişa electronică. O soluţie simplă ar fi conectarea unui scanner 
5. Posibilitatea desfăşurării unor rapoarte şi analize parametrizabile de către fiecare utilizator.
Un exemplu ar fi interogarea de către medic a bazei de date asupra pacienţilor, îndeplinind criteriile combinate de: vârstă, diagnostic şi medicaţie. Cazul tragic al retragerii de pe piaţa americană a medicamentelor Viox sau Baycol a pus în lumină avantajul major al unei astfel de funcţionalităţi. Un medic de familie american declara în presa de atunci că datorită aplicaţiei de care beneficia a putut detecta în timp de secunde ce pacienţi cu tratament curent cu astfel de medicamente erau în grupa de risc major şi i-a putut contacta chiar în acea zi pentru a le comunica să schimbe medicaţia. Alte utilizări la fel de importante ale statisticilor liberdefinibile ar putea fi în detectarea trend-urilor sezoniere sau geografice de morbiditate sau în definirea populaţiilor de pacienţi ce pot fi incluşi în studii farmacologice sau medicale.
6. Prezentarea grafică concomitentă şi parametrizabilă a diverselor date de laborator, dozelor medicaţiilor, evoluţiei simptomelor etc…
Pentru pacienţii cu afecţiuni cronice, precum diabetul zaharat, afişarea concomitentă a graficelor glicemiei sangvine, dozelor de antidiabetic, greutăţii corporale şi simptomelor urinare aduce o valoare diagnostică şi de urmărire a tratamentului exponenţială comparată cu afişarea individuală a fiecăruia dintre cei patru parametri. În forma optimă, medicul ar trebui să aibă libertatea de a decide ce parametri să fie afişaţi şi în ce scală de timp.
7. Sistem inteligent de programare a consultaţiilor şi contactelor pacientului cu personalul cabinetului de MF.
Acest sistem ar trebui să permită consulturi regulate sau spontane ale pacientului ţinând seama de disponibilitatea personalului cabinetului, de caracterul afecţiunii sau de preferinţele bolnavului. De asemenea, ar trebui să permită programări ale pacientului la consulturi de specialitate în alte clinici, după interogarea online a calendarului de activitate al clinicilor şi de disponibilitatea medicilor consultanţi.
8. Controlul formelor de afişare a datelor fişei pacientului şi a conţinutului ecranelor de prezentare.
Deşi la prima vedere pare o cerinţă de tip tehnologic, ea are la bază o necesitate foarte stringentă derivată din presiunea timpilor din ce în ce mai mici alocabili consulturilor pacienţilor. Dacă în urmă cu 20 de ani, un medic de familie îşi putea dedica o oră unui singur pacient, în zilele de astăzi s-ar putea să nu mai aibă la îndemână mai mult de 15 minute, timp în care trebuie să şi aplice tratamentul sau să efectueze o investigaţie paraclinică. Ţinând seama de patologia individuală a fiecărui pacient, datele minime necesare urmăririi afecţiunilor pot fi incluse în diferite profile de diagnostic, ecranele de lucru fiind customizabile fiecarui profil în parte. Deşi informaţia din baza de date are aceeaşi structură, modul în care medicul introduce sau vizualizează fişa pacientului diferă în funcţie de profil.
Radu Bengulescu,
Doctor în informatica medicala
Parerea ta conteaza: 
Ce riscuri de securitate ne pandesc in 2014?
