.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Efectele secundare ale medicamentelor pentru diabetici pot fi limitate! ICCF a ajuns la rezultate promiţătoare
Diabetul va fi maladia secolului XXI! Verdictul aparţine OMS, ca urmare a creşterii alarmante a persoanelor supraponderale şi a faptului că obezitatea este intim legată de diabet. Zeci de laboratoare de cercetare din întreaga lume s-au înscris în cursa găsirii unui remediu pentru combaterea acestui flagel. De peste un an, România se numără şi ea printre „forţele farmaceutice mondiale“ care dezvoltă proiecte de cercetare în această direcţie. Iar rezultatele sunt promiţătoare, după cum am descoperit în cadrul Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Chimico- Farmaceutică (ICCF). 
Receptorii polivalenţi Statistici recente situează diabetul la rangul cinci ca frecvenţă a afecţiunilor, datorită cazurilor multiple de obezitate şi anemii din întreaga lume. În ultima decadă a secolului trecut a fost identificată o nouă clasă de receptori beta-adrenergici, beta-3, prezenţi atât în ţesutul adipos (alb şi brun), cât şi la nivelul sistemului nervos central, al miocardului (atriu şi ventricul), al vaselor de sânge, muşchilor netezi gastro-intestinali (stomac, intestin subţire, colon), muşchilor scheletici, vezicii biliare, vezicii urinare şi al prostatei. Studiile nonclinice au demonstrat implicaţia majoră a receptorilor beta-3 în metabolismul glucozei şi, implicit, în eliberarea insulinei, precum şi în obezitate. S-a dezvoltat o nouă strategie de sinteză a unor substanţe noi terapeutic-active care duc la scăderea glicemiei, cu efecte secundare (retinopatie diabetică, glaucom etc) mai mici decât ale celorlalte medicamente care se administrează în diabet, mai puţin tolerate de organism. De la descoperirea lor în 1989, s-au dezvoltat 100 de asemenea compuşi noi, dar, dintre acestea, în urma testărilor farmacologice nonclinice şi clinice, nici unul nu a reuşit să se impună ca medicament. Speranţa românească Exploatând această direcţie, Departamentul de sinteze substanţe bioactive şi produşi de chimie fină din cadrul ICCF a dezvoltat, în premieră naţională absolută, mai multe structuri chimice noi, nedescrise în literatura de specialitate, pentru care au fost elaborate procedee de sinteză la nivel de laborator. Cercetarea a fost demarată în 2004-2005, în cadrul proiectelor VIASAN şi CEEX, în parteneriat cu Catedrele de farmacologie ale Facultăţii de Farmacie şi Facultăţii de Medicină, pentru efectuarea testărilor nonclinice, şi cu Centrul de chimie organică al Academiei Române, pentru studiile de determinare a structurii moleculare a noilor compuşi. În cadrul experimentelor nonclinice, rezultatele experimentale privind efectul asupra glicemiei bazale la şoareci de laborator non-diabetici au demonstrat o scădere statistic semnificativă pentru un număr de compuşi. De asemenea, alţi câţiva dintre compuşii sintetizaţi de echipa de cercetare a ICCF au obţinut o scădere a glicemiei în testele efectuate pe lotul de şoareci de laborator diabetici (diabet indus cu aloxan). Pe de altă parte, determinările biochimice au evidenţiat o modificare a activităţii enzimelor implicate în tulburările legate de diabet, rezultatele obţinute fiind mulţumitoare. Potrivit cercetătorului principal, chimist Gabriela Putină (foto), şef Departament sinteze substanţe bioactive şi produşi de chimie fină, rezultatele obţinute până acum sunt promiţătoare şi vor fi continuate investigaţiile farmacologice suplimentare pentru stabilirea profilului farmacologic şi toxicologic, proces care ar putea fi finalizat în decursul următorilor doi ani. Obiectivul proiectului, acela de a genera o substanţă care să poată deveni medicament (respectiv o substanţă care să poată intra în experimentările clinice), este însă greu de atins, după cum ne-a precizat şi Dr. ing. Mişu Moscovici, directorul ICCF, dacă nu se va obţine un parteneriat cu o companie internaţională, care să susţină efortul de cercetare, un proces costisitor şi de durată. Dr. Moscovici a evidenţiat rezultatele pozitive obţinute până acum, subliniind însă faptul că în cercetarea farmaceutică rata de reuşită a unui proiect este de 10.000 de structuri de sinteză la un medicament. „Cercetarea completă ajunge până la valoarea de 1miliard $ pentru un medicament, acest rezultat fiind accesibil numai marilor companii care dispun de asemenea fonduri pentru cercetare. Singura şansă pentru entităţile care nu dispun de asemenea posibilităţi este de a obţine rezultate promiţătoare într-un stadiu intermediar şi de a intra într-un parteneriat, într-o alianţă strategică“. Conform chim. Gabriela Putină, rezultatele echipei sale au suscitat interes pe plan internaţional, primindu-se deja propuneri de parteneriat, cărora nu li s-a găsit un cadru adecvat până acum, urmând ca proiectul să fie dezvoltat mai departe.
Radu Ghiţulescu
Parerea ta conteaza: 
Asemanator
Tranziția verde, posibilă prin echilibrul între cercetarea academică și inginerească- IMNR, pe drumul creării unui grup de excelență în domeniul aliajelor cu entropie înaltă
- ICECHIM București – 20 de ani de istorie modernă
- IFA 2024: retrospectivă și perspectivă
- Cercetători - universitari: echivalare cu dus-întors
- Octavian Mădălin Bunoiu, decorat cu Ordinul Național „Serviciul Credincios”
Alte articole scrise de Radu Ghitulescu
- Erasmus își reia dinamica ascendentă în România
- „No Time for Downtime“, modelul unui eveniment de referință
- Trasabilitatea alimentară, de la deziderat european la realități și nevoi locale
- Evoluții și provocări pe piața IT&C locală: MCID solicită sprijin, Cyberint anunță premiere, DNSC lansează avertizări
