.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Sectoarele productive pot avea īn ERP un avantaj competitiv
Schimbările tehnologice, cerinţele tot mai apăsătoare ale contractanţilor, presiunea pe costuri, concurenţa produselor de pe alte pieţe sau lipsa resurselor, sunt subiecte calde pentru mulţi dintre managerii români. Situaţia este mai evidentă în segmentul producţie, unde, prin procese mai elaborate, companiile administrează mai dificil schimbările. Multe dintre firmele medii din diverse industrii ale sectorului productiv încep să producă componente sau subansambluri pentru nume mari din economia globală (a se vedea Ford, care a anunţat că un număr impresionat de componente vor fi fabricate în România); prin urmare, reducerea costurilor şi eficienţa operaţională nu mai sunt doar simple cuvinte.
Pentru a rămâne competitive (contractele se pot muta oricând mai la est) aceste companii trebuie să livreze beneficiarilor produse de calitate cu un preţ competitiv şi la termen. Marii producători şi-au însuşit o astfel de strategie de afaceri, la baza căreia au aşezat aplicaţii integrate de gestiune a resurselor (ERP). În egală măsură, este necesar ca şi jucătorii de talie medie să urmeze o abordare similară. Specificul acestui proces este că nu întotdeauna o aplicaţie ERP, care susţine cu succes o întreprindere mare, va avea aceleaşi efecte şi pentru o companie medie sau mică. Piaţa oferă o varietate de produse, locale sau internaţionale, aplicaţii de nişă sau mai generaliste, tehnologii proprietare sau licenţe opensource, implementări clasice sau livrare ca serviciu (Saas). Realitatea arată că majoritatea vendorilor au înţeles cerinţele şi limitările companiilor medii, iar sectorul producţie nu face excepţie, dezvoltând oferte pe măsură. Totuşi, nu orice soluţie este potrivită, cu atât mai mult cu cât firmele medii nu îşi pot asuma riscuri prea mari în cadrul unui proiect de implementare.
Prima provocare: găsirea soluţiei potrivite
Bazându-se pe un sistem ERP integrat şi cuprinzător, o companie îşi poate accelera producţia, controla costurile, reduce stocurile, scurta timpul de livrare, asimila noi clienţi, obţine o imagine reală şi generală asupra indicatorilor economici. Nu încape îndoială că un ERP aduce numai avantaje unui producător de talie medie, însă ce fel de ERP ar fi cel mai potrivit pentru o astfel de companie? ERP-ul în esenţă este un sistem ce transcende complexitatea unei întreprinderi şi oferă acces rapid la informaţii, pentru o colaborare cât mai bună la nivelul tuturor proceselor sau relaţiilor de afaceri, atât în interior, cât şi către parteneri sau clienţi. Pentru o companie din sectorul productiv, ERP-ul ideal ar trebui să combine acest concept cu cerinţele specifice industriei din care face parte. Şi pe piaţa românească există produse şi vendori IT care s-au „specializat” pe sectoare industriale sau chiar pe nişe (industria textilă, a cărnii etc). Un astfel de ERP nu trebuie să regândească cum se desfăşoară activitatea într-un mediu productiv, ci mai repede să consolideze şi să automatizeze fluxurile de lucru din întreprindere, pentru ca resursele companiei să fie direcţionate şi folosite eficient şi strategic. Un ERP dezvoltat pentru mediul productiv trebuie să poată monitoriza conformitatea cu reglementările din sectorul respectiv.
Trasabilitatea ca cerinţă strictă
Trasabilitatea este, spre exemplu, o caracteristică extrem de importantă pentru un producător, iar sistemul IT al acestuia trebuie să permită editarea de rapoarte complexe privind sursele materiilor prime, transformările acestora, corecţiile aduse unor produse, retururile, urmărirea produselor după serie etc. şi să ofere datele necesare pentru un audit. De asemenea, un ERP dedicat sectorului productiv trebuie să fie capabil să colecteze real time date direct din procesele de producţie. Dacă datele trebuie introduse manual, o mare parte din avantaje se pierd pentru că timpul de reacţie este vital. Un producător are nevoie de informaţii despre timpul de utilizare al mijloacelor de producţie (utilaje, maşini etc.) de momentele de vârf, de timpul necesar întreţinerii etc. O analiză atentă a etapelor de mentenanţă poate evita defectările accidentale şi poate creşte considerabil productivitatea, fără a se investi în utilaje suplimentare. Datele oferite de sistem, chiar dacă au o valoare ridicată prin acurateţe şi livrare în timp real, nu sunt utile fără centralizare. ERPul trebuie să transfere datele într-o singură bază de date de unde să poată fi analizate, introduse în rapoarte şi livrate beneficiarilor, fie că este vorba de Directorul General, de Directorul de producţie sau de aprovizionare. (continuare în ediţia noiembrie)
Parerea ta conteaza: 
Ce riscuri de securitate ne pandesc in 2014?
