Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

INIMM pregăteşte companiile româneşti pentru accesul pe piaţa comunitară

20 Octombrie 2007



Companiile româneşti mici şi mijlocii au intrat în acest an pe vasta piaţă a comunităţii europene, mai bine sau mai puţin bine pregătite. Felul în care vor supravieţui şi în care îşi vor construi viitorul de acum încolo depinde foarte mult de informare, dar şi de adaptabilitatea managerilor la noutăţile pe care le induce procesul de integrare în UE. Pe acest drum, IMM-urile nu merg singure, ci sunt asistate de organizaţii şi instituţii menite să le netezească parcursul. Institutul Naţional pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (INIMM) este un organism care şi-a perfecţionat, în cei circa 10 ani de existenţă, activitatea consacrată sprijinirii acestor companii. Despre viitorul IMM-urilor române şti şi despre activitatea institutului am stat de vorbă cu Ana-Maria Onu, Directorul Departamentului Proiecte din cadrul INIMM.


Înainte de aderarea României la UE existau opinii potrivit cărora IMM-urile nu vor putea rezista competiţiei de pe piaţa comunitară. Au fost justificate astfel de previziuni?
Cred că mai mult a fost o spaimă alimentată de un ecou amplificat în mod exagerat al falimentelor înregistrate în unele ţări vecine, precum Polonia sau Ungaria, imediat după aderarea lor. Suntem de şase luni în UE şi nu s-a întâmplat nimic grav. Poate în celelalte ţări au fost alte situaţii. În ceea ce prive şte IMM-urile, cele care s-au închis nu au fost competitive pe piaţă. Nu se poate spune că în această perioadă s-a înregistrat o rată mai mare a falimentelor decât în perioadele similare din anii trecuţi.


Sunt IMM-urile pregătite să treacă la standarde europene? Dar pentru accesarea fondurilor structurale?
Trecerea la standardele europene nu ţine de integrarea în UE, ci de necesitatea de a fi prezent pe o piaţă competitivă. Firmele mici şi mijlocii din România nu sunt pe deplin pregătite pentru această tranziţie, în primul rând ca urmare a lipsei de informaţii şi de resurse. În al doilea rând, din cauza faptului că majoritatea IMM-urilor sunt microîntreprinderi şi întreprinderi mici, cu 4, 5, 9 angajaţi, cărora le lipseşte, din motive obiective, un management eficient, o organizare riguroasă a activităţii şi o conectare permanentă la tot ceea ce este nou. Întreprinzătorul se gândeşte în special la taxele, impozitele, reglementările care se schimbă de la o zi la alta şi la rigorile legislative cu care se confruntă, mai puţin la aceste standarde, care pentru el nu au o reprezentare clară, dar care, în viitor, într-un interval de 3-4 ani vor deveni eliminatorii. IMM-urile nu sunt pe deplin pregătite nici pentru atragerea de fonduri structurale. Societatea civilă, patronatele, asociaţiile profesionale, au început să se pregătească în acest sens şi, implicit, să îi pregătească pe întreprinzători. Dar fără ajutor din partea departamentelor guvernamentale de gestionare a fondurilor structurale care s-au format la nivel de ministere, aşa-numitele organisme intermediare, fără ajutorul speciali ştilor instruiţi în acest sens, nu se vor putea concepe şi implementa proiecte bune acum, în 2007, şi poate nici în 2008.


Mai există şanse de dezvoltare a cercetării aplicate pe nevoile firmelor în România?
Recent a fost lansat Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare 2 (PN II), o mare oportunitate pentru IMM-urile inovative. În plus, fondurile structurale vor genera proiecte cu valori mult mai mari decât cele oferite până acum prin fonduri naţionale. Finanţarea de proiecte prin Programul Operational Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, (POS CCE) Axa Prioritară II, Creşterea Competitivităţii Economice prin Cercetare – Dezvoltare şi Inovare urmăreşte, printre altele, coordonarea cercetării cu nevoile IMM-urilor. Există proiecte de dezvoltare a infrastructurii de cercetare – dezvoltare indispensabile desfăşurării activităţii de cercetare într-un IMM şi există proiecte prin care IMM pot beneficia de tehnologiile de care au nevoie. Finanţarea proiectelor se face pe baza cererii de finanţare, dar şi a unui studiu de piaţă sau a unui plan de afaceri care demonstrează viabilitatea temei de cercetare şi potenţialul ridicat de valorificare.


În România sunt mai multe instituţii şi organizaţii care se ocupă de IMM-uri. Există o politică coerentă care le uneşte pe toate?


Sunt puţine entităţi care se ocupă de IMM-uri: Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, noi, Institutul Naţional pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, care asigurăm un sprijin real şi profesionist prin servicii de informare, consultanţă şi formare profesională. Există şi asociaţii de ramură, dar care nu reprezintă exclusiv interesele IMM-urilor. Politica noastră comună ar trebui să vizeze creşterea competitivităţii sectorului IMM exact prin ceea ce spuneam mai sus, informare, instruire, atragerea în proiecte de cercetare, protecţia drepturilor de proprietate industrială, formarea profesională continuă. Reprezentanţii IMM-urilor îşi susţin punctul de vedere cu diferite ocazii, cum ar fi întrunirile Grupurilor de Dialog Social la nivel de Ministere, în cadrul Consiliului Economic şi Social, sau al diverselor Colegii Consultative unde discută problemele micilor întreprinzători.


Cum a apărut Institutul Naţional pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii?
INIMM a funcţionat iniţial ca departament în cadrul Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România. Pentru că cererea de iniţiere de proiecte şi informaţia gestionată devenise foarte mare, activitatea nu se mai putea desfăşura în cadrul unui departament, ci în cadrul unei instituţii de sine stătătoare, care să se poată prezenta la competiţii. Ca atare, în 1998 am obţinut personalitate juridică şi am început să construim această instituţie. La început fondurile erau puţine. Astăzi suntem o instituţie profesionistă, cu infrastructură care permite desfăşurarea unor activităţi complexe în folosul companiilor mici şi mijlocii şi al întreprinzătorilor, cu sală de conferinţă, sală de lectură, sală multifuncţională pentru tineri unde aceştia pot să acceseze gratuit Internetul. Finanţarea instituţiei se face prin proiectele pe care le atragem şi le dezvoltăm, proiecte europene şi proiecte naţionale de cercetare, din cursurile pe care le organizăm, din activităţi de consultanţă. Acum, cei care lucrează în instituţie trebuie să se perfecţioneze, pentru a răspunde cât mai bine nevoilor actuale, pentru a acoperi o gamă mai largă de arii de interes pentru IMM-uri. Dorim să atragem cât mai mulţi întreprinzători alături de noi. Încercăm, de exemplu, să realizăm câteva proiecte dedicate tinerilor, de promovare a cursurilor de dezvoltare antreprenorială în licee şi în universităţi.


Ce servicii le oferiţi întreprinzătorilor români?
Pe cei care ne solicită îi putem ajuta în conceperea unui plan de afaceri, în scrierea de proiecte pentru accesarea de fonduri naţionale sau europene. Le găsim parteneri şi dezvoltatori ai unei idei de cercetare sau de investiţii pe care o au. Institutul este agreat ca furnizor de servicii de către Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, care gestionează o parte a Programului Operaţional Sectorial „Creşterea competitivităţii economice“, dedicat şi IMM-urilor. În baza acestui agrement realizam studii de fezabilitate, planuri de afaceri, studii de piaţă, în beneficiul întreprinderilor, pentru facilitarea accesului la finanţare. Avem o bază de date cu IMM –uri grupate pe domenii de activitate cărora le trimitem săptămânal informaţii dedicate. Institutul are o pagină web şi, pentru a-şi promova imaginea, reprezentanţii săi participă la diverse evenimente dedicate întreprinzătorilor. Recent am fost prezenţi la Salonul Cercetării, de la Romexpo, cu informaţii referitoare la Programul Cadru 7 pentru IMM-uri şi la alte surse de finanţare, din fonduri naţionale, care să le fie mai accesibile. Am încercat să fim cât mai incisivi şi să le prezentăm cât mai succint, focalizat pe domeniul de interes al fiecăruia, tot ce înseamnă finanţări. În ceea ce priveşte cursurile pe care le organizăm, până în 2007 acestea se adresau în mod special persoanelor cu pregătire superioară şi aveau ca tematică managementul de proiect sau managementul întreprinderii. Acum primim cereri pentru cursuri de calificare în diferite meserii. Ministerul Muncii nu mai permite angajatorilor să recunoască o calificare care nu este obţinută într-un cadru organizat, controlat, autorizat conform unei metodologii unitare. Institutul este autorizat ca furnizor de formare profesională de către Ministerul Muncii şi de către Ministerul Educaţiei. În acest sens avem solicitări pentru cursuri în domeniul turismului, pentru care colaborăm cu asociaţii profesionale din Spania, care au o experienţă foarte bună, pentru calificări în domeniul construcţiilor dar şi în domenii cum ar fi coafura şi cosmetica. De curând am finalizat un curs de vopsitori industriali. Ne orientăm spre formarea profesională potrivit cerinţelor pieţei.


Care este gradul de comunicare al Institutului cu IMM-urile?
Comunicarea este bună, pentru că avem acoperire naţională. Informaţia ajunge în teritoriu, dar trebuie ca şi la nivelul IMM să existe cineva care să o preia şi să o valorifice, iar asta nu se întâmplă mereu. În judeţe activăm prin intermediul filialelor Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România. Comunitatea de afaceri din teritoriu este foarte dezvoltată. Unele oraşe, cum ar fi Cluj Napoca, Târgu Mureş, Timişoara, Arad, sunt deja concurente redutabile pentru Bucureşti. Prin natura proiectelor pe care le-am derulat am avut contact cu mediul de afaceri regional şi pot spune că proiectele pe care le scriu întreprinzătorii de acolo sunt foarte bune, modul în care reuşesc să mobilizeze comunitatea de afaceri este de apreciat, fluxul informaţional circulă excelent.


Cristiana Rus



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite