.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Săptămāni sau click-uri pentru certificatul de urbanism?
3 paşi pentru un urbanism modern, geospaţial
În numărul din septembrie al acestei rubrici, colega mea Maria Vişan a ”ridicat mingea la fileu” tuturor celor care promovează soluţiile informatice ca principal factor de creştere a eficienţei managementului informaţiei în urbanism. Eu sunt unul dintre aceşti promotori, ba, mai mult, îndrăznesc să afirm că, până la implementarea unei soluţii geospaţiale care să deservească fiecare departament de urbanism din ţară, acest domeniu nu va intra cu adevărat în Europa.
Ce-i drept, e drept: sunt multe lucruri de făcut într-un domeniu în care, de cele mai multe ori, informaţii foarte importante despre ţara, judeţul sau oraşul în care locuim, sunt încă păstrate şi analizate pe hârtie. Nu vreau să insist prea mult pe analiza situaţiei în care, într-o eră în care în alte ţări, emigranţii ilegali sunt depistaţi prin scanarea irisului, noi încă avem dificultăţi în a construi două clădiri în acelaşi oraş care să respecte aceleaşi standarde. De asta s-a ocupat colega mea în articolul trecut. Mai degrabă, m-aş concentra pe a răspunde la întrebarea: „Ce se poate face? Cum putem obţine un certificat de urbanism doar cu cîteva clickuri pe ecranul unui calculator?” Este oare posibil ca toată această muncă uriaşă pe care o presupune managementul dezvoltării urbane şi acest volum imens de informaţii pe care îl presupune acesta, să fie transformate peste noapte în biţi uşor de organizat şi manipulat? Peste noapte nu, în termene rezonabile, ne hazardăm să afirmăm că da. Şi nodul gordian care trebuie tăiat, (sau, în acest caz, convertit în informaţie digitală), îl constituie documentaţiile de urbanism. 
Pasul I
Standardizarea
Până la etapa în care putem să discuta măcar de un sistem informatic ce să eficientizeze elaborarea, utilizarea şi păstrarea documentaţiilor de urbanism, ar trebui rezolvată o problemă esenţială, fără de care nu se poate vorbi de eficienţă în adevăratul sens al cuvântului şi nici de comunicare intra- sau interinstituţională. Vorbim aici de un consens între toţi actorii implicaţi în acest proces asupra semnificaţiilor tuturor codurilor şi conceptelor utilizate, pentru a se asigura o unitate de comunicare fără de care soluţia geospaţială nu ar putea fi utilizată la adevăratul potenţial. Prima problemă de atacat în procesul de standardizare ar trebui să fie identificarea unui mod comun de reprezentare a datelor de urbanism pe fluxurile de lucru, urmată de structurarea reglementărilor de urbanism sub formă de atribute asociate straturilor grafice în baza de date, încheind cu stabilirea pachetului complet al indicatorilor urbanistici (din punct de vedere al structurii şi algoritmilor de calcul). Din fericire, lucrurile nu stau complet dezastruos din acest punct de vedere. Deja, la nivel local, unele primării au reglementat prin hotărâri interne de consiliu local modul în care să fie predate aceste documentaţii de urbanism. În Oradea, Sibiu şi Braşov spre exemplu, în urma informatizării tuturor activităţilor instituţiei, departamentele de urbanism solicită deja documentaţiile în format digital pe o structură impusă, comunicată la momentul contractării lucrării. Chiar dacă situaţia este departe de o standardizare la nivel naţional, cel puţin la nivel de administraţie de municipiu se creează premisele pe care se poate construi viitoarea infrastructură naţională de date spaţiale a României.
Pasul II
Digitizarea planşelor de urbanism
Pentru un birou de arhitectură, oricât de mare ar fi acesta, implementarea unei soluţii geospaţiale complexe poate fi un proces atât costisitor, cât şi de lungă durată, în funcţie de modul de abordare. Pentru a livra documentaţiile de urbanism în format digital standard, procesul poate începe cu simpla scanare a planşelor de urbanism, urmate de vectorizarea acestora într-o aplicaţie geospaţială simplă, pe structura cerută de primărie. Acest lucru poate fi realizat prin utilizarea oricăror aplicaţii de tip CAD sau GIS disponibile comercial pe piaţă, ceea ce implică investiţii minime în informatizarea biroului. Practic, dacă achiziţionarea unor licenţe de software specializate este un efort financiar prea mare, poate fi suficientă chiar şi contractarea unor servicii de încărcare a datelor de proiectare pe formatele digitale standard impuse. Soluţiile sugerate au avantajul unui cost relativ redus şi vor oferi, într-o primă fază o legătură directă (informatică) între datele spaţiale (planşe desenate, planuri cadastrale, date din măsurători) şi datele alfanumerice (reglementările de urbanism). Mai mult, se va crea o legătură directă între mai multe documentaţii de urbanism ale aceleiaşi localităţi (PUG, PUZ, PUD), ceea ce va permite ca identificarea imobilului solicitantului pe harta digitală să fie asociată şi cu consultarea tuturor reglementărilor zonei respective. Desigur, munca acestora ar fi mai eficientă, mai exactă şi, de ce nu, mai uşoară, dacă fiecare proiect pe care il supun spre aprobarea consiliilor locale sau judeţene s-ar baza pe un set unic de date cu situaţia existentă a oraşului şi cu documentaţiile de urbanism deja avizate, set furnizat periodic la fiecare actualizare a acestuia de către administraţia locală sau judeţeană.
Pasul III
Soluţii geospaţiale integrate
Soluţiile geospaţiale integrate în domeniul gestiunii documentaţiilor de urbanism reprezintă cea mai evoluată formă de management a tuturor informaţiilor de a căror corelare şi corectitudine depind deciziile de dezvoltare la nivel local, judeţean sau naţional.
O astfel de soluţie, odată implementată la nivelul fiecărei primării sau consiliu judeţean din ţară, va permite administrarea unitară a datelor provenite din activităţile curente ale tuturor compartimentelor care furnizează materialul de analiză pentru deciziile de urbanism. Sistemul va oferi nu numai analiza corelată a tuturor informaţiilor actualizate din baza de date, ci şi obţinerea automată şi mult mai rapidă a unor rezultate imposibil de obţinut prin metodele manuale, pe suport de hârtie.
Mai mult, eliminarea subiectivismului şi a incertitudinii în aplicarea reglementărilor de urbanism, vor avea drept consecinţe directe scăderea numărului de sesizări/procese, dar şi o creştere semnificativă a productivităţii departamentelor de urbanism.
Un alt beneficiu implicit atât pentru instituţie, cât şi pentru noi toţi, este creşterea transparenţei activităţii de urbanism şi un răspuns către cetăţeni mult mai rapid. Practic, durata procesării unei cereri pentru un certificat sau o autorizaţie de urbanism poate fi redusă de la termenul actual de 30 de zile la maxim 20 de minute (chiar cu tot cu aprobări, dacă ai semnătură electronică!).
Desigur, pentru ca toate acestea să fie posibile, vorbim de o soluţie geospaţială integrată în adevăratul sens al cuvântului. Mai precis, datele şi procesele care se desfăşoară în sistemul GIS integrat să constituie parte integrantă a datelor şi proceselor din instituţia respectivă. Numai aşa va fi posibil ca datele specifice cu care lucrează departamentele de urbanism să fie corelate instantaneu, atât cu celelalte informaţii gestionate de departamente diferite, cât şi cu toţi operatorii de reţele implicaţi în eliberarea unei autorizaţii sau certificat de urbanism.
Astfel, toate informaţiile provenite de la proiectanţi vor îmbogăţi permanent setul unic de date al unităţii administrative creat de soluţia geospaţială integrată, în timp ce aceştia vor beneficia de ”privirea de ansamblu” pe care numai participarea tuturor actorilor implicaţi în managementul informaţiilor geospaţiale dintr-o regiune o poate oferi.
Cele două roluri principale ale documentaţiilor de urbanism:
1. Stabilirea direcţiilor de dezvoltare a localităţilor prin transpunerea la nivelul acestora a propunerilor cuprinse în documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism de rang superior. Sunt urmărite următoarele obiective: - Păstrarea echilibrului în dezvoltarea urbană - Protecţia spaţiilor naturale şi a zonelor arhitecturale protejate - Respectarea diversităţii funcţiunilor urbane - Evitarea constituirii de zone monofuncţionale; - Promovarea dezvoltării urbane de tip intensiv prin utilizarea economică şi echilibrată a zonelor intravilane urbane şi rurale - Îmbunătăţirii calităţii vieţii oamenilor prin acces la serviciile de utilitate publică - Fundamentarea lucrărilor de investiţie publică
2. Stabilirea şi aplicarea reglementărilor necesare pentru a urmări aceste direcţii de dezvoltare.
Parerea ta conteaza: 
Ce riscuri de securitate ne pandesc in 2014?
