.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Dacă aveţi nevoie de dezvoltatori de proiecte IT de excepţie, veniţi īn Romānia
Acesta este principalul mesaj al ministrului Iuliu Winkler pentru piaţa globală de IT&C. Am discutat însă cu domnia sa şi alte elemente ale strategiei MCTI:
Care sunt priorităţile ministerului pe care îl conduceţi?
Există mai multe proiecte, foarte valoroase, începute de predecesorul meu Nagy Szolt, care aş dori să fie continuate. După numirea mea
Proiectele care trebuie repornite sunt cele legate de privatizarea integrală a unor companii din domeniul comunicaţiilor la care statul român deţine încă participaţii.
Pentru Compania de Radiocomunicaţii aş- teptăm aprobarea strategiei de restructurare, în vederea privatizării, iar primele măsuri ar putea fi luate chiar la sfîrşitul acestui an.
În ceea ce priveşte Romtelecom, managementul companiei s-a dovedit a fi un partener deschis de dialog, iar interesul nostru comun este ca acesta să devină un brand puternic pe piaţa românească. Lansarea procedurii de listare a acţiunilor sale la bursă şi apoi a ofertei de vânzare a participaţiei statului român la capitalul societăţii trebuie să aibă ca premise poziţia bună a companiei şi o stare favorabilă a pieţelor internaţionale. Romtelecom este partener al MCTI în proiectul foarte important „Economia bazată pe cunoaştere”, prin care urmează a se realiza conectarea 
În cel mai scurt timp va fi prezentat guvernului şi planul de restructurare al Poştei Române. Am convingerea că prin această restructurare, compania Poşta Română va deveni în următorii doi ani un brand puternic al pieţei româneşti. Iar economia românească are nevoie de branduri puternice.
Cea mai recentă preocupare a Ministerului este legată de pregătirea pentru accesarea fondurilor europene pe care le coordonăm. Suntem pregătiţi, dar nu depinde în totalitate de noi, ca pe parcursul lunii noiembrie să lansăm primele cereri de apeluri către companii pentru proiecte în domeniul IT şi al comunicaţiilor. Apoi, în luna ianuarie sau februarie vom putea lansa proiectele adresate comunităţilor locale.
Proiectele iniţiate de minister au ca scop creşterea gradului de utilizare a tehnologiei informaţiei în mediul public şi privat, creşterea calitativă şi cantitativă a informaţiei digitale, monitorizarea indicatorilor societăţii informaţionale şi ai industriei de profil.
Prin accesarea proiectelor ce beneficiază de finanţare din fonduri structurale susţinem utilizarea tehnologiei informaţiei, dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice, dezvoltarea e-economiei în general.
Odată cu numirea ca ministru aţi făcut probabil şi o evaluare a industriei pe care o reprezentaţi. Care este opinia dvs. despre starea curentă şi potenţialul sectorului ITC?
România a înregistrat, în primul trimestru al anului 2007, o creştere a pieţei IT cu 11.2 %, cea mai mare creştere din Europa. Valoarea estimată a exporturilor din sectorul de IT&C pentru 2006 depăşeşte 1.3 miliarde de dolari, o creştere puternică, de 32%, faţă de anul 2005.
Avem un mare potenţial, atât din punct de vedere al resurselor umane, cât şi din punct de vedere tehnic în domeniul IT. Pe lângă faptul că piaţa autohtonă de IT&C exportă soluţii software şi hardware pentru cele mai importante ţări europene, dar şi pentru Statele Unite, tot piaţa autohtonă a atras pe parcursul ultimilor ani importante companii de IT&C. Faptul că jucători importanţi de pe piaţa mondială de comunicaţii şi tehnologia informaţiei au investit în ţara noastră arată că dezvoltarea sectorului românesc de IT&C este recunoscută la nivel internaţional. România are atu-ul forţei de muncă bine pregătite, cu un nivel înalt de calificare, dar constituie, de asemenea, o piaţă de desfacere cu peste 21 milioane de posibili consumatori, un alt avantaj pentru atragerea în continuare a companiilor occidentale. De altfel, obişnuiesc să le spun specialiştilor străini că dacă au nevoie de 2.000 de specialişti în IT să meargă în India, dar dacă au nevoie de câţiva developeri de excepţie, care să le facă un proiect consistent, atunci trebuie să vină în România.
La nivel european, avem unul dintre cele mai moderne cadre legislative pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei, cu o piaţă complet liberalizată, cu numeroase facilităţi pentru afacerile din acest domeniu. Tendinţa de creştere a pieţei româneşti de IT&C este vizibilă, în special în ultimii doi ani, când contribuţia sectorului
Ce facem pentru a-i păstra în ţară pe specialiştii români în IT?
Fenomenul de „brain drain“ este incontestabil. Au fost luate în trecut câteva măsuri care au contribuit la păstrarea specialiştilor de marcă în România. Trebuie să găsim în continuare mijloacele pentru a păstra oamenii de valoare în ţară, prin stimularea investiţiilor străine, prin acordarea de stimulente în acest sector şi prin avansul general al societăţii.
Care sunt factorii care pot cataliza creşterea industriei IT?
Vorbim despre un sector aflat în expansiune pe plan global şi vorbim de o ţară, România, care a plecat dintr-o poziţie dezavantajată. Având în vedere cei circa opt milioane de locuitori din mediul rural, potenţiali consumatori, stadiul în care se află programul e-guvernare sau proiectele de dezvoltare în domeniul comunicaţiilor, al afacerilor din domeniul electronic, informatizarea din sistemul bancar, extinderea posibilităţii de plată cu mijloace electronice, desfăşurarea proiectului de e-administraţie, putem spune că România are un potenţial firesc de dezvoltare a pieţei. Avem potenţial de atragere a investiţiilor străine. La acestea se adaugă avantajele pe care le are România privind forţa de muncă bine pregătită, creativitatea acesteia şi abilitatea de cunoaştere a mai multor limbi străine. Există piaţă, există necesităţi şi există un cadru favorabil pentru afaceri, deci creşterea sectorului de IT este o evoluţie firească. Faptul că există 9.000 de companii autohtone, din categoria întreprinderilor mici şi mijlocii, exportatoare de produse sau servicii, de soluţii complexe în domeniul IT, este relevant pentru faptul că avem un sector puternic, care va continua să evolueze.
Ce strategie veţi adopta pentru susţinerea acestei industrii?
În cadrul activităţii de branding sectorial 2006-2009, MCTI a lansat brandul România IT. Iniţiativa strategică de branding pune, de fapt, în aplicare concretă Strategia Naţională de Export şi este rezultatul parteneriatului publicprivat. Partenerii, care s-au constituit într-o structură informală denumită “Coaliţia Tech
Credeţi că recenta fuziune dintre ARIES şi ANIS face mai eficient dialogul dintre minister şi asociaţiile de profil?
Pe noi, ca minister, ne avantajează un parteneriat eficient între mediul de afaceri privat şi instituţiile centrale administrative. De aceea, încă de la prima întâlnire cu reprezentanţii asociaţiilor din industria IT&C am convenit asupra organizării unui Consiliu consultativ, din care să facă parte atât reprezentanţi ai MCTI, cât şi reprezentanţi ai tuturor asociaţiilor din mediul de afaceri privat din domeniul IT&C. Scopul clar definit al parteneriatului este dialogul şi consultarea între minister şi reprezentanţii acestei industrii.
Cum vedeţi colaborarea cu Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei?
Parteneriatul MCTI-ANRCTI vizează în principal stadiul implementării legislaţiei comunitare în România şi probleme specifice sectorului IT&C românesc. Principalul obiectiv este acela de identificare a politicilor şi strategiilor avantajoase pentru România. MCTI şi ANRCTI colaborează pe tema strategiei de implementare a sistemelor BWA de tip WiMAX la nivel naţional, cu scopul diminuării decalajului digital şi al implementării unor soluţii noi de acces la utilizatori. Un alt subiect este legat de reglementarea tarifelor de roaming de către operatorii de telefonie mobilă. Printre obiectivele importante aş mai putea enumera telecentrele, dar şi proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere. Perfecţionarea cadrului de reglementare în comunicaţii reprezintă un alt subiect comun care ne preocupă.
Cristiana Rus
Parerea ta conteaza: 
Ce riscuri de securitate ne pandesc in 2014?
