.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
IT-ul şi ogoarele ţării
Sistemul informatic de la APIA a fost finalizat, fermierii îşi pot încasa subvenţiile
Conform celor afirmate de ministrul agriculturii, Dacian Cioloş, sistemul IT dezvoltat pentru Agenţia de plăţi şi intervenţie pentru agricultură (APIA) a devenit funcţional începând cu luna noiembrie. Ultimele 10 zile din luna octombrie au fost alocate testărilor - în condiţii reale - ale modulului de calcul al plăţilor şi a fost pusă la punct funcţionarea modulelor finalizate anterior: control administrativ şi control pe teren. Munca însă nu se va termina aici, pentru că un proiect de o asemenea anvergură va avea nevoie cu siguranţă de modificări ulterioare, pe măsură ce vor apărea schimbări de reglementări şi proceduri sau pe măsură ce instituţia va emite noi cerinţe. De altfel, se pare că acestea au fost şi cauzele replanificărilor din cadrul proiectului, procedurile după care a fost dezvoltat sistemul suferind schimbări constante, pe de o parte pentru că s-au dorit îmbunătăţiri ulterioare, iar pe de alta pentru a fi respectate modificări ale regulamentelor Comisiei Europene. Oricum, chiar dacă sistemul IT este gata, APIA mai are mult de muncă pentru efectuarea controlului în teren (nepotrivirea între suprafeţele declarate de fermieri şi cele existente la APIA reprezintă o cauză de întârziere, întâlnită şi în Suedia de altfel), mai ales în judeţele cu zone greu accesibile. Agenţia a relocat un număr de 70 de echipe cu echipamente GPS, dar are totuşi nevoie de două săptămâni pentru a finaliza controlul.
Proiect mare versus timp scurt
Proiectul APIA a fost pentru consorţiul SIVECO - ABG SPIN o provocare continuă, atât prin complexitatea intrinsecă a sistemului IT, cât şi prin timpul scurt pentru pregătirea tuturor factorilor implicaţi. Toate ţările care au dezvoltat sisteme similare, inclusiv Bulgaria, că tot ne place să ne poziţionăm prin comparaţie cu vecinii din sud, au pregătit astfel de proiecte înainte de aderarea efectivă la Uniunea Europeană. Evident că atunci când se doreşte realizarea într-un an a unui proiect pentru care alţii au alocat trei, riscurile cresc proporţional. Pentru că aderarea la UE era totuşi previzibilă, s-ar fi putut începe etapa de analiză mai de timpuriu, dar oficialităţile noastre sunt surprinse de orice zăpadă. La această lipsă de viziune, imputabilă Ministerului Agriculturii, s-au adăugat şi alte condiţii specifice României: numărul mare de fermieri, dimensiunea suprafeţei agricole şi, mai ales, fragmentarea acesteia. Conform APIA, există o medie de 35 de parcele pe fermă, ceea ce implică un volum mare de muncă pentru culegerea şi introducerea datelor.
Interes pentru caietul de sarcini
Proiectul a fost unul extrem de complex, iar la licitaţie au participat nume cu greutate din industria IT: ROMSYS SA (România), Consorţiul SYSWARE - ALTEC SA (Grecia), Siemens AG (Austria), Consorţiul IBYKUS - THALES (Germania), Consorţiul Hewlett - Packard România SRL - HP Ungaria - HP Polonia, Consorţiul INTRACOM (Grecia) - INTRAROM SA (România), Consorţiul S&T ROMÂNIA - S&T Slovenia şi Consorţiul SIVECO ROMÂNIA SA (România) - ABG Ster Projekt (Polonia).
O parte dintre ofertanţi au fost descalificaţi din cauza neîndeplinirii în totalitate a criteriilor de calificare.
A fost declarat câştigător consorţiul format din SC SIVECO România SA şi ABG - STER PROJECT, deoarece a prezentat cea mai bună ofertă tehnică la cea mai mică valoare a ofertei financiare.
Celelalte companii sau consorţii de companii care nu au fost descalificate au avut fie oferta tehnică inferioară ofertei tehnice depuse de consorţiul format din SC SIVECO România SA şi ABG- STER PROJECT, fie valoarea ofertei era prea mare. Pentru transparenţă, contractul a fost publicat pe site-ul APIA, cu excepţia unor detalii ce ţin de proprietatea intelectuală.
Proiectul a fost gândit în două faze: prima, de dezvoltare a aplicaţiei, iar a doua, de garanţie şi sprijin tehnic. Prima fază a fost împărţită în cinci etape: analiza de sistem, proiectarea sistemului (design), dezvoltarea aplicaţiilor, testarea şi omologarea, punerea în funcţiune şi implementarea. Dezvoltatorul s-a angajat să ofere o garanţie de un an şi o perioadă de suport tehnic pentru aplicaţie de încă un an.
În esenţă, proiectul dezvoltat de SIVECO şi ABG Ster Projekt este un sistem integrat care ţine evidenţa fermierilor, a fermelor şi a exploataţiilor agricole. Aplicaţiile din sistem calculează şi autorizează plăţile pentru fermieri şi monitorizează activităţile de control al calităţii şi de audit. Tot din sistem se face plata efectivă a subvenţiilor către fermieri şi se ţine întreg sistemul contabil. Pe scurt, o aplicaţie care gestionează 1 650 000 blocuri fizice agricole (numărul real de parcele este cu mult mai mare), aparţinând unui număr de peste 1 850 000 de fermieri, are peste 750.000 de utilizatori externi şi cca 5000 de utilizatori interni. Această complexitate a făcut, de altfel, ca la licitaţie să participe în general consorţii şi mai puţin companii individuale.
Dezvoltarea pe componente
Componentele sistemului au fost realizate de SIVECO România şi de către ABG SPIN Polonia, companie care a fost implicată şi în dezvoltarea sistemului similar din Polonia. SIVECO a dezvoltat: sistemul de înregistrare a fermierilor, sistemul financiar-contabil, schemele de reglementare a pieţei, sistemul de gestiune a documentelor, şi a optimizat modulul de control administrativ, iar ABG SPIN a realizat modulele de colectare a datelor, control administrativ, control pe teren, calcul şi autorizare plăţi. La proiect au mai participat şi Agenţia Spaţială Română, GAF AG (Germania), GEOSYS SA şi GEOSYSTEMS ROMANIA SRL, pentru realizarea bazei de identificare a parcelelor (LPIS) pe baza unor ortofotoplanuri care, conform legislaţiei europene, trebuie actualizate periodic.
Dincolo de numărul mare de module, complexitatea proiectului rezidă şi în alte două elemente: dependenţa sistemului de reglementările europene şi numărul foarte mare de utilizatori.
Proiect local cu proceduri europene
Conducerea APIA este doar unul dintre beneficiari, factorii de decizie în stabilirea normelor privind acordarea subvenţiilor fiind în cadrul Comisiei Europene, iar comunicarea din acest punct de vedere fiind unidirecţională, plus că există o birocraţie inerentă oricărei instituţii publice europene sau româneşti. Celebrele ghiduri ale solicitantului, necesare pentru întocmirea proiectelor de accesare a fondurilor structurale, care trebuiau emise de instituţii europene, abia dacă vor fi gata luna aceasta, deşi au fost aşteptate din vară. În cadrul proiectului de la APIA, ultima schimbare de documentaţie privind controlul plăţilor a fost trimisă la 1 octombrie, iar o astfel de schimbare generează un volum suplimentar de muncă, pe care niciun manager de proiect nu îl poate previziona. Training-ul unui număr atât de mare de utilizatori este o altă parte importantă a unui astfel de sistem, iar atunci când aceşti utilizatori nu au o cultură IT, ca într-o companie privată spre exemplu, sarcina devine o provocare.
Oricum, este de preferat ca acest sistem să funcţioneze cât mai corect, pentru că anul acesta 11 state nu au aplicat corect procedurile de control al cheltuirii fondurilor din Politica Agricolă Comună sau nu s-au conformat regulilor de distribuţie a banilor pentru subvenţiile agricole, iar Comisia Europeană va recupera prin amenzi de la aceştia 145,2 milioane euro. (Gabriel Vasile)
Parerea ta conteaza: 
Ce riscuri de securitate ne pandesc in 2014?
