Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Externalizarea IT-ului medical

16 Noiembrie 2007



Externalizarea IT-ului medical
•potenţial de piaţă
•bariere în realizare
•reţete de succes


Cuvântul „Outsourcing” a devenit în ultimii ani unul din termenii cheie care se vehiculează în analizele sau strategiile operaţionale ale companiilor din orice sector de activitate. Este pe cale să devină un panaceu universal dorit de managerul pus în situaţia reducerii costurilor sau a reorganizării business-ului propriu. Zilnic sunt publicate în presa de specialitate rapoarte de succes, urmări ale iniţiativelor de externalizare, citând reduceri de milioane de euro la costuri. Sectorul medical nu poate scăpa nici el de această tendinţă. Însă, înainte de a da undă verde opiniilor care susţin externalizarea serviciilor din sectorul medical, să aruncăm o privire asupra particularităţilor acestui domeniu şi asupra evoluţiei până în prezent a externalizării în ţările europene şi SUA.


În ceea ce priveşte externalizarea IT-ului medical, aceasta presupune utilizarea unor entităţi externe pentru producerea/procurarea serviciilor informatice necesare activităţii acestui sector. Astfel, utilizarea de reţele, hardware, aplicaţii, centre de date, web-hosting, folosirea personalului uman extern sunt doar unele din exemplele de externalizare IT medicală.
Trebuie să facem încă de la început o distincţie clară între externalizarea INFORMATICă (ITO) şi cea OPERAţIONALă (BPO) în sectorul medical (distincţie valabilă dealtfel pentru orice alt sector). În cazul externalizării operaţionale, se pot încredinţa unor entităţi externe servicii precum: Resurse Umane, Contabilitate, Audit, Marketing dar şi servicii de Imagistică Medicală ş.a.
Situaţiile statistice pe care le prezentăm în continuare se referă la externalizarea IT. Ca fapt divers, externalizarea operaţională a fost practicată în sectorul medical cu mult înaintea celei informatice datorită supra-specializării profesionale a acestui sector şi apartenenţei majoritar de domeniul public a unităţilor medicale în majoritatea ţărilor, ceea ce a dus la concentrarea unor servicii (în special non-medicale) ale unităţilor medicale publice în entităţi specific calificate cu statut de asemenea public. Să analizam în continuare factorii pro şi contra externalizării.
Promisiunile externalizării IT în sectorul medical (conform Chen & Perry - ref. 1)
• transformarea / îmbunătăţirea proceselor de business prin tehnologie IT
• favorizarea accesului la expertiza IT
• reducerea costurilor
• implementare / introducere rapidă a sistemelor informatice
• îmbunătăţirea fluxului financiar
• flexibilitatea personalului


Riscurile externalizării (vom detalia impactul acestor riscuri mai jos) conform unui studiu care citează referinţe ştiinţifice (ref. 2)
• costuri ascunse, nedectabile la prima vedere
• probleme de securitate şi confidenţialitate
• pierderea controlului de către companie asupra procesului informatic
• afectarea încrederii / motivaţiei personalului propriu


Cifrele evoluţiei externalizării IT în sănătate
Evoluţia externalizării diferă semnificativ între SUA şi Europa. Această diferenţă nu este legată numai de cifra de afaceri şi de ponderea mai mare a sectorului sanitar privat în SUA ci şi de alţi factori dependenţi de politica de reglementare / prevenire a riscurilor potenţiale ale externalizării. De exemplu, în Europa nu există un echivalent al celebrei legislaţii HIPAA din SUA, care impune anumite rigori furnizorilor de servicii de outsourcing certificaţi, ceea ce previne posibile încălcări ale securităţii sau confidenţialităţii. Este de menţionat că acest factor (securitatea şi confidenţialitatea datelor) este principalul obstacol la ora actuală în extinderea externalizării IT în sectorul medical, aşa cum au arătat numeroase studii.
Primul grafic arată evoluţia comparativă între outsourcing-ul operaţional şi cel IT în SUA pe două perioade de timp diferite, conform statisticilor companiei de consultanţă TPI (ref 3). Este de remarcat că deşi în perioada 87-99 externalizarea IT (ITO) avea preponderenţă, creşterea externalizării operaţionale (BPO) de aproape cinci ori în ultimii şase ani dovedeşte că şi această formă de outsourcing devine tot mai înţeleasă şi agreată de managerii de spital.
Al doilea grafic ilustrează handicapul masiv pe care încă îl are Europa în comparaţie cu SUA în abordarea externalizării serviciilor medicale, incluzând pe cele de IT, procentul reprezentat de valoarea contractelor de externalizare europene nedepăşind 5% din valoarea celor din SUA, pe perioada 1987-2006. De menţionat doar că în această statistică nu au fost incluse contractele guvernamentale, care în Europa, în ultimii ani, au început să reprezinte o cotă semnificativă din valoarea globală (este celebru contractul NHS NpfIT în valoare de peste 6 miliarde de lire sterline, deocamdată un unicat în IT-ul medical).
Distribuţia procentuală a contractelor de outsourcing medical Europa vs. SUA în perioada 1987-2006
Poate cea mai ilustrativă imagine asupra orientării factorilor decizionali către externalizarea IT medicală este oferită de studiul Gartner din Martie 2007 (ref. 4) care a chestionat 32 de unităţi medicale din SUA, cu următoarele caracteristici:
•număr mediu de angajaţi de aprox. 4500
•venit mediu anual de aprox. 800 mil USD
•buget anual IT per angajat de 3600 USD
•procent de angajaţi IT de 3%
•creştere planificată de costuri IT de 10% în 2007
Analiza costurilor legate de IT a reflectat o pondere relativ minimală a externalizării IT (8%). Prin contrast, costurile interne pentru software, hardware şi personal IT sumează împreună aprox. 70% din buget (costurile legate de personal fiind de 24%). În ceea ce priveşte distribuţia costurilor legate de software, pe categorii, s-a observat că aplicaţiile specifice medicale (ca de exemplu fişierele medicale electronice) au ponderea majoritară (42%). Această tendinţă explică de ce alte domenii de business, precum financiar-bancar sau de consultanţă, unde aplicaţiile standard (ERP, CRM, B2B) au o pondere mult mai mare, au beneficiat mult mai rapid de servicii de externalizare, oferite de companii ce folosesc pachete standard de aplicatii Oracle, Siebel, SAP, etc...
Revenind la studiul Gartner, mai observăm încă un aspect interesant în analiza defalcată a costurilor de externalizare a serviciilor IT, reflectată de ponderea majoritară a cheltuielilor pe servicii nelegate de componentele de software şi hardware a sistemelor informatice. În această categorie intră: servicii de consultanţă, management IT, managementul proceselor, servicii de dezvoltare şi integrare. Coroborând aceste date cu faptul că spitalele chestionate cheltuie preponderent pe aplicaţii specifice proprietare şi pe hardware şi personal IT, putem trage o concluzie privind strategia IT. Se preferă internalizarea sistemelor informatice şi a dotării hardware şi se prefera externalizarea consultanţei (în special în momentul dotării iniţiale şi apoi a mentenanţei operaţionale) şi a integrării şi re-performizării. Acesta este un scenariu practicat dealtfel în Europa de Vest şi chiar şi în România, principalii actori fiind companiile de consultanţă multinaţionale cu departamente de IT medical (CapGemini, Accenture, McKesson). Menţiunea care se impune este că în cazul ţărilor cu trecut totalitar, aproape numai unităţile medicale de stat îşi pot permite costurile unei externalizări.
În studiul Gartner mai observăm încă o trăsătură financiară importantă: deşi costurile medii legate de IT pe an şi persoană ajung la 3600 USD, chiar şi în cazul unor unităţi cu peste 4000 de angajaţi nu se consideră încă oportună externalizarea (costuri planificate de doar 8% din bugetul anual).
În numărul viitor al revistei vom analiza cauzele principale ale reticenţei manifestate încă asupra externalizării, precum şi câteva sfaturi practice pentru managerii de spital care intenţionează să înceapă acest proces, ca un mic „îndrumar de externalizare”.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite